Dintre multitudinea de poveşti ciudate legate de obiecte de artă am ales trei tablouri care şochează chiar de la prima privire. Fecioara Maria suprvegheată de OZN, Ceaușescu ciocnind șampanie cu Ștefan cel Mare sau Maria Magdalena pe post de concubină a lui Iisus… Ce ar putea reprezenta aceste ciudăţenii?

”Madona cu Pruncul şi Sfântul Ioan copil” este o pictură expusa în Sala d’Ercole din Palazzo Vecchio, Florenţa, şi a fost atribuită lui Jacopo del Sellaio sau lui Sebastiano Mainardi (1466-1513). Aceasta pictură a stârnit numeroase discuţii în rândul ufologilor, care văd în partea de sus – scena din spatele Madonnei –  o întâlnire cu un OZN. În scenă se mai vede un om care, cu o mâna la frunte, priveşte la o apariţia de pe cer. Cu el este un câine, care, de asemenea, se uită spre obiectul ciudat. Menţionăm că acest obiect nu apare pictat şi în alte tablouri, adică nu este ceva la modă, adică nu e ceva care să ţină de simbolistica artistică. Concluzia ar fi că scena este o relatare a autorului despre ceva la care a fost martor.

”Cina cea de taină de la Muzeul Naţional de Artă ar putea fi o prelungire a unui cult medieval din sudul Franţei

Pictura”Cina cea de Taină” de pe altarul bisericii din Smig, artă populară catolică de pe la 1510, este una din cele mai ciudate lucrări din Muzeului Naţional de Artă din Bucureşti. După cum se vede, în faţa lui Iisus se află o persoană într-o poziţie care are conotaţii sexuale. Specialiştii spun că este foarte probabil ca persoana cu pricina să fie Maria Magdalena, iar pictura să aibă legătură cu un cult medieval de pe la anul 1000 din sudul Franţei, reprezentat în special de ”Madonele negre”, adică statui de sfinte creştine de rasă negroidă. Istoria lor este legată de una din cele mai sângeroase cruciade medievale.

Cercetarea cultului Madonelor negre din sudul Franţei, din regiunile locuite de albigenzi vorbitori ai limbii ”oc”, a concluzionat că el se suprapunea unor situri antice păgâne şi peste un cult creştin mai special, cel al Mariei Magdalena.

Peste cincizeci de centre de cult creştin albigenz dedicate Mariei Magdalena conţin altare ale Madonei negre. Un studiu al centrelor de adoraţie a Madonelor negre în Franţa arată că acestea sunt străbătute de un lanţ deluros numit Munţii Magdalenei. În fine, care era rolul Mariei Magdalena?

Pierre des Vaux de Cernay, cronicarul cruciadei împotriva albigenzilor, a spus în secolul al XIII-lea că: ”Ereticii (albigenzii-n.r.) pretindeau că Sfânta Maria Magdalena a fost concubina lui Iisus Hristos„. De aici pleacă literatura recentă, gen ”Codul lui Da Vinci”, legată de secretul unor descendenţi direcţi ai cuplului Iisus-Maria Magdalena.

Supărat pe credinţa acestor eretici, Papa Inocenţiu al III-lea a declanşat o cruciadă împotriva lor, care a început la Beziers în 1209 şi s-a terminat în 1244. Se spune că trimişii papei au fost întrebaţi de cruciaţi cum să deosebească ereticii de creştinii adevăraţi în Beziers, iar aceştia au răspuns: ”Omorâţii pe toţi. Dumnezeu va şti să-i deosebească”. Au fost căsăpite 20.000 de persoane, bărbaţi, femei, copii.

Albigenzii mai erau denumiţi şi “bulgari” (Bougres), cultul lor seamănând foarte mult cu cel al sectei bogumililor din Tracia. Menţionăm că la Ploieşti există o icoană a Maicii Domnului Siriancă, numită şi  Fecioara Neagră de la Mănăstirea Ghighiu.

Singura explicaţie plauzibilă despre pictura de pe altarul din Şmig este că aceasta sugerează că Maria Magdalena a fost concubina lui Iisus şi că este un fel de prelungire a cultului albigenzilor.

Nicolae şi Elena Ceauşescu dau noroc cu Ştefan cel Mare

Înainte de 1989, fiecare început de an era marcat de o efervescentă înghesuială a unor artişti, nu puţini, de a omagia cuplul dictatorial. Elena Ceuşescu era născută pe 7 ianuarie, iar Nicolae pe 26 ianuarie. Astfel, imediat după Revelion, odele, fie muzicale, literare ori plastice, începeau să curgă spre birourile celor doi sărbătoriţi. Printre ele, în 1983 a apărut şi un tablou ciudat pictat de Dan Hatmanu, în care Nicolae şi Elena dau noroc cu Ştefan cel Mare. Explicaţia este că la vremea respectivă lui Nicolae îi plăcea să audă sau să vadă despre el că este un ”voievod între voievozii neamului”, adică un continuator al liniei conducătorilor de marcă ai românilor. Tablou acesta este însă atât de ciudat încât autorul a trebuit să dea cu subsemnatul la Securitate pentru creaţia sa.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

9 + 4 =