Atenție șoferi! Specialiștii spun că iarna aceasta se va face o deszăpezire periculoasă: nu se va pune nisip!

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că vrea să cumpere 300 de tone de sare pentru deszăpezirea tronsoanelor de căi rutiere pe care le adminsitrează. Despre nisip nu s-a spus nici un cuvânt, pentru că… nu s-a mai cumpărat. În acest moment a fost achiziționat deja jumătate din necesarul de sare pentru iarna 2017-2018, dar nici un gram de nisip. Aceasta este o veste proastă pentru șoferi, pentru că sarea fără nisip nu prezintă siguranță în trafic pe timp de iarnă. Nu are aderență. Informațiile vor apărea în numărul din noimbrie al revistei drumarilor ”Drumuri/ Poduri”.

”Anul trecut la şedinţa şefilor de S.D.N. desfăşurată la Moeciu un mare specialist a declarat că pe unde a umblat el prin lume n-a văzut nicăieri nisip pe drumuri. Este foarte adevărat că acesta nu se vede din avion dar îi reamintim faptul că până şi Nicolae Ceauşescu a fost înduplecat să folosească combinaţia nisip-sare (sau viceversa) pe drumuri, înainte de 1989”.

Așa începe articolul de specialitate intitulat ”De ce nu mai folosim nisip pe drumuri”, care conține cele mai recente studii în domeniu, în special din Statele Unite ale Americii. Articolul vine în întâmpinarea intențiilor CNAIR de a face deszăpezirea exclusiv cu sare. Acest lucur estepericulos pentru participanții la rtafic, deoarece sarea, singură, nu asigură aderența la carosabil.

Nisipul asigură aderența pe carosabil, iarna

Iată ce spun canadienii despre materialele ce trebuie folosite la deszăpezire: „Nisip, da, pentru că este mai ieftin; sare, nu, datorită prețului ridicat. Sarea lucrează la aproximativ -15º C, clorura de calciu, la aproximativ -18˚C. Acestea transformă drumul într-o zonă periculoasă, cu benzi umede, care se mută de pe o parte pe alta a drumului. Nisipul asigură tracţiune, sarea nu. Nisipul este ecologic, sarea şi clorurile, nu. Nisipul poate fi recupe-rat primăvara; sarea atacă asfaltul și asfaltul distrus ucide. Nu este nimic mai stresant atunci când conduci şi, deodată, plonjezi pe o suprafaţă pe care poţi să derapezi nesigur”.

În urma studiilor efectuate de cercetătorii din Iowa, s-a ajuns la concluzia că nisipul are diferite niveluri de eficienţă asupra diferitelor categorii de drumuri:

– Pe drumurile urbane de mare viteză – acolo unde nu există limită de viteză peste 30 km/oră, nu există nici un motiv pentru a aplica nisip sau alte materiale abrazive. Se recomandă aplicarea de produse chimice (clorură de calciu, magneziu etc);

– Pe drumurile urbane (străzi), cu limită de viteză sub 30 km/ oră – materialele abrazive (nisipul) trebuie utilizate acolo unde automobiliştii trebuie să frâneze, să accelereze sau să efectueze diferite manevre;

– Intersecţiile: pe aceste suprafeţe pe care se circulă cu viteză relativ redusă, nisipul poate fi utilizat doar dacă este necesar.

– Drumurile naţionale şi autostrăzile – drumurile din beton sau asfalt nu vor fi acoperite cu nisip oriunde şi oricum. Nisipul trebuie aplicat doar pe dealuri, în zone montane, curbe şi în zonele unde există limitări de viteză.

De asemenea, se recomandă utilizarea nisipului la intrările şi ieşirile dinspre şi către drumurile rurale, în special cele pietruite. Nu vom vorbi aici (s.n.) despre amestecurile de nisip şi sare. Studiile efectuate au relevat faptul că nisipul, ca unic material, este util numai în anumite situaţii, dacă vom lua în considerare costurile şi impactul negativ asupra mediului. Cu doar puţine excepţii, cele mai bune practici pentru operaţiunile care să asigure drumuri bune pe timp de iarnă se referă tot la utilizarea plugurilor şi împrăştierea de materiale chimice. Pentru drumurile pietruite, dealuri, zone montane, curbe, intersecţii, răspândirea agregatelor măcinate poate fi o alternativă mult mai bună la nisip.

Nici sare fără nisip, nici nisip fără sare

O altă opinie susţine faptul că în afară de tracţiune nisipul previne formarea gheţii. ”Cristalele de nisip măresc frecarea şi contribuie la prevenirea alunecării anvelopelor. Dar, pot preveni şi îngheţul. Cum? Imaginaţi-vă fiecare grăunte de nisip ca o <granulă> mică. În fiecare kilogram de nisip există milioane de <granule> aflate constant în mişcare. De fiecare dată când o maşină trece peste ele sau bate vântul granulele de nisip se mişcă. În acest mod, mişcarea şi frecarea granulelor de asfalt îngreunează aderarea moleculelor de apă şi implicit formarea gheţii. Această mişcare constantă, potrivit specialiştilor, îngreunează astfel formarea gheţii acolo unde există nisip”, se spune în articolul ”De ce nu mai folosim nisip pe drumuri”.

În fine, concluzia specialiştilor este aceea că, pe moment, cele două materiale nu se exclud reciproc ci dimpotrivă. Sarea fără materiale abrazive (nisip) nu poate deocamdată rezolva multe dintre problemele siguranţei în trafic. Nisipul în exces poate îngheţa, la rându-i, sau poate fi acoperit cu zăpadă dacă nu este aplicat în mod corespunzător. În contextul în care în România se va folosi doar sare la deszăpezire, șoferii trebuie să fie foarte atenți cum circulă,deoarece va crește pericolul de derapaj.

Americanii vor să asfalteze cu sare pentru a scăpa de deszăpezire

Cercetătorii de la Societatea Americană de Chimie au publicat, recent, rezultatele unor cercetări privind utilizarea unui nou material antiîngheţ. Ei utilizează clorură de potasiu, combinată cu un polimer special (stiren-butadien stiren), prin adăugarea acestui amestec în bitum. Materialul astfel rezultat a fost la fel de bun ca bitumul nemodificat, întârziind în mod semnificativ formarea gheţii. În studiile de laborator, noua compoziţie a eliberat, în mod treptat, sarea spre suprafața drumului pentru degivrare, timp de două luni, împiedicând îngheţul. În timp real, afirmă cercetătorii, timpul ar putea fi mult mai mare, sarea putând astfel acţiona, potenţial, ani de zile.