Aproximativ 10% dintre românii peste 65 de ani sunt diagnosticați cu o formă de demență, potrivit Ministerului Sănătății. Numărul persoanelor diagnosticate cu Alzheimer şi alte tipuri de demenţă este în creştere, însă nu există suficiente centre în care acești bolnavi să fie îngrijiţi.

Un număr de circa 300.000 de persoane din România sunt diagnosticate cu Alzheimer, iar în Europa sunt înregistrate anual între 14.000-15.000 de persoane care suferă de această maladie. Primele modificări în creierul bolnavilor de Alzheimer apar cu 15-20 de ani mai devreme, fără a le afecta, însă, comportamentul. Boala Alzheimer progresează în timp, dar rapiditatea cu care avansează variază de la o persoană la alta. Unele persoane pot avea manifestări minime până în fazele tardive ale bolii. Altele își pierd capacitatea de a efectua activităţile zilnice precoce în timpul bolii. La început, boala se manifestă prin pierderi minore ale memoriei şi progresează până la probleme mentale şi funcţionale severe şi chiar moarte. Asociaţia pentru bolnavii cu Alzheimer a identificat zece semne de avertizare pentru această boală: pierderi de memorie, ca uitarea informaţiilor memorate recent; dificultăţi în îndeplinirea îndatoririlor; tulburări de limbaj, uitarea unor cuvinte sau substituirea cuvintelor neobişnuite; dezorientare temporo-spaţială, uitarea adresei; tulburări de judecată; probleme cu gândirea abstractă; punerea anumitor obiecte în locuri neobişnuite; tulburări ale dispoziţiei, ca modificări rapide ale stării de spirit de la calm la plâns şi apoi la furie aparent fără motiv; lipsa iniţiativei manifestată prin somnolenţă continuă.

Tratamentul încetinește evoluția bolii

Din păcate, nu există un tratament care să oprească distrucţia neuronilor sau să refacă celulele distruse. Tra­tamentele folosite (iniţial dedicate bolii Alzheimer, dar care au fost uzitate ulterior cu rezultate bune şi în alte forme de demenţă) îşi propun doar să încetinească decli­nul funcţiilor mentale. În primele stadii se folosesc medi­camente de tipul inhibitorilor colinesterazei, care urmă­resc creşterea nivelului de acetilcolina, un mediator din creier. În stadiile mai avansate se  recurge la medicamen­te care reglează activitatea glutamatului, un alt mediator cerebral. În funcţie de necesităţi se mai folosesc antidepresive, antipsihotice, medicamente antihipertensive sau care normalizează valorile colesterolului din sânge.

Dr. Dennis Gillings, președinte al Consiliului Mondial de Demență (World Dementia Council), a declarat că tratamentele pentru a opri demența pot fi dezvoltate dacă li se acordă atenția cuvenită.

Un tip de demență care este din ce în ce mai des întâlnită între pacienți, este cea vasculară, în care celulele creierului mor din cauza restricției oxigenului în creier, ca urmare a unui accident vascular cerebral sau pentru că vasele de sânge sunt bolnave. Este un lucru obișnuit ca oamenii să aibă o combinație de demență vasculara și Alzheimer. Cauzele variază. Genetica joacă un rol deosebit în Alzheimer, dar din ce în ce mai mult, studiile arată că acum această boala apare și din cauza stilului de viață pe care îl avem în prezent.

357 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here