Calitatea de judecător constituţional nu poate constitui un criteriu obiectiv de diferenţiere în materia regimului inviolabilităţilor, potrivit motivării deciziei prin care Curtea Constituţională a României (CCR) a admis parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea membrilor CCR. Reamintim că parlamentari din PNL și USR au depus o sesizare de neconstituționalitate la Curtea Constituțională privind legea care ofera o superimunitate pentru judecătorii CCR, în sensul în care nu pot fi urmăriți penal, retinuți, arestați preventiv și nici trimiși în judecată decat cu votul a două treimi dintre ei (6 din 9 judecători).

„Curtea apreciază că, prin dispoziţiile criticate ale art. 66 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, în ceea ce priveşte completarea obiectului inviolabilităţii aplicabile judecătorului constituţional cu măsura procesuală a începerii urmăririi penale, această funcţie publică devine beneficiara unei inviolabilităţi care excedează cadrului constituţional. Calitatea de judecător al Curţii Constituţionale nu poate constitui,prin ea însăşi, un criteriu obiectiv de diferenţiere în materia regimului inviolabilităţilor”, se explică în motivare, potrivit agerpres.ro.

Conform aceleiaşi surse, statutul constituţional al acestei funcţii publice şi independenţa judecătorului CCR „nu pot fi invocate drept criterii obiective şi rezonabile care să justifice crearea unui regim juridic privilegiat al acestei magistraturi, sub aspectul imunităţii, ci, dimpotrivă, rangul şi locul constituţional al acesteia obligă la justa şi echitabila aplicare a formelor de protecţie a mandatului constituţional”.

Referitor la prevederea conform căreia ministrul Justiţiei devine titularul cererii de încuviinţare a măsurilor procesual penale ce vizează un judecător CCR, Curtea a constatat că aceasta nu are acoperire în Constituţie.

Ce spun judecătorii CCR în motivare

„Din analiza comparativă a dispoziţiilor constituţionale şi legale care reglementează categoriile de funcţii publice pentru care legea sau Constituţia prevede, în prezent, inviolabilitatea, Curtea reţine că în niciuna dintre ipotezele examinate legiuitorul constituant sau ordinar nu l-a prevăzut pe ministrul Justiţiei ca titular al cererii de încuviinţare a măsurilor procesual penale. Respectând principiul separaţiei puterilor în stat, până în prezent, legiuitorul a stabilit o relaţie directă între organul de urmărire penală (Ministerul Public) şi autoritatea publică competentă să dispună încuviinţarea măsurilor care fac obiectul inviolabilităţii aferente fiecărei funcţii publice”, se precizează în motivare.

În schimb, instanţa constituţională a apreciat că atribuirea competenţei decizionale cu privire la încuviinţarea măsurilor procesuale împotriva judecătorilor constituţionali în sarcina plenului CCR nu intră în contradicţie cu prevederile Legii fundamentale.

Legea prin care este sporită imunitatea judecătorilor CCR, parțial neconstituțională

Legea prin care este sporită imunitatea judecătorilor Curţii Constituţionale a României este parţial neconstituţională, a decis pe 20 martie 2018 CCR, potrivit lui Valer Dorneanu. Pentru judecătorul în funcție se va cere aprobarea plenului CCR pentru reținere, arestare și percheziții, nu și pentru urmărirea penală. În plus, cererea de ridicare a imunității nu trebuie să fie făcută de ministrul Justiției, care este un personaj politic, ci de către procurorul general al României, a explicat președintele Curții Constituționale.

Scopul creării unei protecţii speciale a unor funcţii publice este de a împiedica eventuale abuzuri, nu de a împiedica urmărirea penală, potrivit deciziei adoptate marţi de Curtea Constituţională a României prin care a fost admisă parţial sesizarea PNL şi USR privind imunitatea judecătorilor constituţionali.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

1 + 8 =