Caută
Close this search box.

Tineri și idealuri

Gigel şi Fănel erau colegi de liceu. Începutul nu e grozav pentru o parabolă, dar staţi să vedeţi ce-a urmat. Ei visau să ajungă ceva sau undeva în viață. Eventual la Stockholm.
„Ah, Suedia, băi, Suedia!” ofta Gigel dimineaţa, înainte de ore, pe când lenevea în camera de doi metri pătrați a tocilarului Fănel. Gigel era înalt, blond, drăguţ, un pachet, mai multe pachete de muşchi. El visa nordice cu picioarele pornind din gât, gângurind ceva pe limba aia a lor, nu se înţelegea prea bine ce, în orice caz despre conturi bancare, maşini de lux, vile de milioane de euro.

„Ah, Suedia, băi, Suedia!” ofta şi Fănel. Ăsta era pipernicit, un ochelarist plin de coşuri ca o platformă industrială. El visa nominalizarea la un Nobel acordat invenţiei „Dispozitiv giroscopic nuclear pentru ameliorarea raportului viteză-masă în zborurile cosmice de lungă durată”, la care lucra, după ce-şi făcea temele, în fiecare seară. Savanţi decoraţi până-n gât şuşoteau în jurul lui, propunându-i, tot în altă limbă fir-ar să fie, diverse contracte la diverse concerne internaţionale.
După ce Fănel a terminat liceul, iar Gigel l-a lăsat, tot nu s-au despărţit. Fănel a făcut facultatea. Gigel a intrat într-un partid și-a pornit o afacere, după o serie de țepe geniale. Era combinația ideală: partidul susținea afacerea, iar afacerea susținea partidul. Simbioză curată, ca-n natură.
Curgeau milioanele. Până la urmă, dintr-o mică neglijență, că i-au scăpat niște inși neșpăguiți, Gigel şi-a luat patru ani la Jilava. Fereastra celulei dădea spre fereastra lui Fănel, care-și luase gazdă într-un bloc din apropiere. Seara îl urmărea tocind şi-i făcea semne de la distanţă. „Merge cu giroscoapele?” „Merge, îi făcea semn la rândul său Fănel, tu ce faci?” „Am dat niște cărți la scris, unor amărășteni, să le semnez și să ies mai repede. Nu-mi scrii și tu una? Poate să fie chiar aia cu giroscoapele”.
Au terminat iar în acelaşi timp, fiecare facultatea lui. Gigel și-a făcut el însuși un partid, mai mare decât primul, și-a pornit altă afacere, de miliarde. Tot în simbioză.
Fănel a intrat să lucreze în cercetare. Nu erau bani nici pentru inventarea pionezei, darămite pentru giroscoapele lui nucleare. După ce s-a luptat vreo doi ani, a plecat la un mare laborator din Stockholm. Suedezii i-au dat pe mână cel mai mare şi mai secret program ştiinţific. Dar, într-o experienţă esenţială, o explozie l-a trimis pe Fănel să cerceteze pe lumea cealaltă.

De câte ori îi evocă pe cei doi, foştii colegi de clasă, rudele, prietenii și cunoscuții vorbesc despre Gigel ca despre un om aşezat, la locul său, care s-a ținut de treabă și a realizat ceva în viaţă. Iar despre Fănel ca despre un aventurier care a plecat pe coclauri, abandonându-și țărișoara…

2 răspunsuri

  1. Abia ma obisnuisem, cu zambetul pe fata, sa fac fata umorului negru cand, poc! a cazut cortina…..o data cu finalul povestirii… Ce-i al tau, e pus deoparte….esti bun….

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri