Creșterea în greutate nu este doar o problemă de ordin estetic, ci una care îți poate provoca afecțiuni serioase de sănătate. De la probleme ale ficatului, la afecțiuni ale splinei sau chiar dereglări hormonale și enzimatice, iată la ce simptome trebuie să fii atent și ce investigații poți face pentru a le depista:
Steatoza hepatică
Cunoscută popular drept boala ficatului gras sau mărit, steatoza hepatică se manifestă prin acumularea de țesut adipos la nivelul ficatului și inflamarea acestuia, care poate fi măsurată prin compararea valorilor enzimelor hepatice. Steatohepatita, cum se mai numește afecțiunea, poate evolua în ciroză sau chiar cancer.
Steatoza hepatică poate fi alcoolică sau non alcoolică și, simptomatic, se manifestă prin stări de oboseală, slăbiciune sau dureri în zona subcostală, în partea dreaptă a corpului. Primele investigații pe care trebuie să le faci pentru a o depista sunt analizele de sânge, pentru măsurarea enzimelor hepatice.
Dacă semnele indică existența unei afecțiuni a ficatului, vor urma procedurile imagistice. Pretul unei ecografii abdominale nu este foarte ridicat, iar ecografia abdominală este metoda imagistică de primă intenție pentru examinarea acestor afecțiuni. La nevoie, însă, medicul îți va sugera și alte analize precum tomografia computerizată sau examenul RMN, pentru a valida diagnosticul, așadar pregătește-te financiar pentru această serie de analize.
Diabetul zaharat de tip 2
Spre deosebire de diabetul de tip 1, ale cărui cauze pot fi genetice, de natură infecțioasă sau legate de un sistem imunitar slăbit, diabetul zaharat de tip 2 apare ca urmare a unui stil de viață nesănătos. Alimentația necorespunzătoare poate fi un factor care favorizează apariția acestuia. De altfel, obezitatea reprezintă un important factor de risc pentru apariția diabetului de tip 2.
Tocmai de aceea, oscilațiile de masă corporală pot fi o problemă care să implice și rezistența la insulină. Printre simptomele comune ale diabetului zaharat de tip 2 se numără nevoia accentuată de hidratare (setea), urinările frecvente, dar și scăderea în greutate, deoarece organismul nu mai metabolizează glucoza și folosește depozitele musculare și pe cele de grăsime pentru energie.
Diabetul zaharat de tip 2 poate fi diagnosticat în urma măsurării glicemiei. Glicozuria este o altă analiză utilizată frecvent, iar testele orale de toleranță la glucoză pot fi, de asemenea, folosite pentru acuratețea rezultatelor.
Afecțiunile cardiace
Persoanele supraponderale prezintă riscuri crescute în ceea ce privește incidența afecțiunilor inimii și ale sistemului circulator. De la angina pectorală la atacul de cord, există o serie de boli asociate cu creșterea în greutate și cu obezitatea. De altfel, ritmul cardiac se modifică și el pe parcursul procesului de creștere în greutate.
Nivelul de colesterol rău din sânge este și el crescut în cazul supraponderabilității, iar hipertensiunea, asociată cu creșterea în greutate, poate, la rândul său, să crească riscurile unui accident vascular cerebral sau ale unui eventual atac de cord.
Pentru diagnosticarea problemelor inimii și ale sistemului vascular, se pot face o serie de analize și investigații precum electrocardiograma, analiza sângelui (care măsoară inclusiv nivelul colesterolului rău), măsurarea tensiunii arteriale, testul de rezonanță magnetică nucleară (RMN, prin care se pot depista blocajele sau tumorile din vasele sangvine, dar și dimensiunile pereților camerei inimii) sau ecografia intracardiacă.
Schimbările bruște, aparent inexplicabile ale greutății pot indica apariția unor afecțiuni mai grave, care trebuie tratate cu seriozitate. Discută cu medicul tău înainte de a începe investigațiile și, în funcție de simptomele resimțite, acesta îți va indica în ce direcție să te îndrepți și ce analize poți face.
