Premierul Viorica Dăncilă a trimis o scrisoare lui Jean-Claude Juncker, președintelui Comisiei Europene și lui Frans Timmermans, prim-vicepreședintelui CE, în care susţine că s-a încercat prin violență înlăturarea Guvernului, iar preşedintele Klaus Iohannis a făcut apel la continuarea protestelor.
Până în acest moment, Guvernul nu a emis niciun o comunicare oficială pe această temă.
Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a confirma că scrisoarea a ajuns la Bruxelles și va primi un răspuns, conform HotNews.
Siegfried Mureșan, europarlamentar, a publicat pe contul său de Facebook documentul, comentând că nu a văzut în viața sa „un prim ministru care să spună atâtea neadevăruri despre propriul popor”.
El mai spune: „Viorica Dăncilă este primul prim ministru european care își vorbeste poporul de rău în Europa. Și o face pe baza unor neadevăruri„.
Textul integral al scrisorii semnate de premierul Dăncilă, transmiă preşedintelui şi prim-vicepreşedintelui Comisiei Europene. Ea se laudă cu bilanțul pe șase luni și se plânge că președintele Iohannis încurajează protestele:
Îmi amintesc cu deosebită plăcere ultima noastră întrevedere, care ne-a oferit prilejul de a purta o discuție sinceră și directă cu privire la situația economică, socială și politică din România, precum și de a realiza o evaluare a stadiului actual al pregătirilor pentru asigurarea președinției Consiliului Uniunii Europene de către România.
Foarte multe dintre aspectele pe care le-am prezentat atunci s-au regăsit, de altfel, și în bilanțul primelor șase luni de guvernare. Aș menționa că a, continuat implementarea măsurilor sociale care au vizat , în special, creșterea pensiilor, sprijinirea reîncadrării și angajăriipersoanelor fără loc de muncă, precum și creșterea salariilor mai ales în domeniile educației și medical. De asemenea, am continuat măsurile care urmăresc procesul de debirocratizare, precum și cele de simplificare, inclusiv dialogul cu instituțiile europene.
În prezent, un accent special este pus pe investițiile strategice, atragerea de investiții străine și aplicarea măsurilor convenite pentru intensificarea procesului de absorbție a fondurilor europene. Rezultatele acțiunilor guvernamentale nu au întârziat să apară. Astfel veniturile la bugetul de stat au fost în primele șase luni ale anului cu 12% mai mari decât cele înregistrate în aceeași perioadă a anului 2017. Investițiile străine directe au crescut cu 67,7%, într-un interval de trei ani, atingând 2.21 de miliarde Euro în perioada ianuarie-iunie 2018, fașă de 1,93 de miliarde euro în ianuarie-iunie 2017 și de 1,33 de miliarde euro în aceeași perioadă a anului 2016. Nu în ultimul rând, sumele primite de România de la Uniunea Europeană au înregistrat o creștere de 19,7% față de anul trecut.
În același timp, depunem eforturi pentru combaterea pestei porcine și suntem într-un proces de evaluare a pagubelor rezultateîn urma inundațiilor, aproape fără precedent, cu care ne-am confruntat. În ambele situații de criză menționate am intesificat dialogul cu autoritățile europene relevante în materie.
După întrevederea din luna iulie, am reluat eforturile pentru a lansa un dialog interinstituțional în vederea obținerii unui consens politic, atât cu Administrația Prezidențială, Parlamentul României, cât și cu alte instituții ale statului român.
Bilanțul primelor șase luni de guvernare a fost receptat pozitiv în mare parte, existând totodată observații și critici legitime într-un sistem democratic european care încurajează diversitatea de opinii.
În acest context, a fost anunțată o manifestație de protest, la București, pentru data de 10 august, la care urmau să participe reprezentanții din diaspora românească. Pe măsură ce se apropia data evenimentului și având în vedere că obiectivele acestuia nu erau clar definite, asociațiile românilor din străinătate, inițiatoare ale manifestației, s-au retras de la organizarea protestului.
Astfel, evenimentul din data de 10 august nu a mai avut organizatori, fapt ce a dat posibilitatea participării unor manifestanți care au instigat la acțiuni violente. Au fost încercări repetate de intrare în sediul guvernului, de forțare a cordoanelor de jandarmi și de incendiere a unor obiective în spațiul public.
În aceste condiții, forțele de ordine au întreprins demersuri de oprire a violențelor în conformitate cu legislația în vigoare, iar față de plângerile unor demonstranți care au reclamat faptul că au fost victimele unor abuzuri, au fost demarate anchete cu privire la faptele semnalate.
Manifestația din 10 august a devenit subiect de dispută politică internă, majoritatea liderilor partidelor au făcut apel la calm și la izolarea forțelor perturbatoare a ordinii publice. Cu toate acestea, s-au făcut auzite voci ale liderilor politici care au chemat la continuarea protestelor, aducând acuze instituțiilor statului, forțelor de ordine, respectiv celor care în toate statele membre au rolul de a proteja cetățenii de agresiuni și acțiuni violente. Consider că aceste încercări de înlăturare pe cale violentă a unui guvern legitim pot reprezenta un precedent periculos în rândul statelor democrate.
De asemenea, funcția constituțională de mediator între societate, forțele politice și instituțiile statului, care revine Președintelui României, conform atribuțiilor din legea fundamentală, a fost ignorată de către acesta, care dimpotrivă a găsit momentul să aducă acuze Guvernului și să facă un apel la continuarea protestelor.
Stimate domnule …. doresc să vă asigur că respectăm dreptul la liberă exprimare şi de manifestare publică, că actul guvernamental de la Bucureşti este în parametrii normali, că în România există stabilitate şi că Guvernul României se pregăteşte în continuare de preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene.
