Senatul a adoptat luni în plen un proiect de lege inițiat de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu referitor la desecretizarea unei Hotărâri CSAT din 2005 privind combaterea corupției, însă între timp au fost adăugate amendamente care deschid calea revizurii în orice dosar în care s-au făcut filaje și interceptări pe baza protocoalelor cu SRI.
Experții consultați de G4media au explicat că, dacă acest proiect ar deveni lege, toți cei condamnați pe baza interceptărilor sau filajelor, indiferent că e vorba de dosare de omor, violență, crimă organizată sau corupție, ar putea cerea revizuirea în instanțe.
Revizuirea este o cale excepțională de atac, prin care procese cu sentințe definitive pot fi rejudecate.
Cel puțin interceptarile, indiferent dacă erau făcute de Serviciul tehnic al DNA, DGIPI (serviciul secret al MAI) sau DOS (Direcția de Operațiuni Speciale a Poliției), se fac cu infrastructura SRI (serviciul deține serverele prin care se fac înregistrările). Prin urmare, potrivit acestui proiect de lege, toti cei condamnați pe baza interceptărilor, ar putea cere revizuirea.
Proiectul adoptat luni de Senat mai trebuie să treacă și de Camera Deputaților pentru a deveni lege.
Un amendament adoptat de comisiile Senatului la legea privind desecretizarea protocoalelor îi aparține deputatului PSD Mircea Drăghici, trimis în judecată de DNA sub acuzația de abuz în serviciu și achitat în primă instanță. Social-democratul, co-inițiator al legii alături de Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu, propune revizuirea din oficiu a tuturor sentințelor definitive date pe bază de interceptări.
„Cauzele în care au fost pronunțate hotărâri definitive și în care au fost administrate probe prin mijloace tehnice speciale în perioada de existență a documentelor prevăzute la art. 1 și până la intrarea în vigoare a prezentei legi, sunt supuse revizuirii. Competența revine primei instanțe care a soluționat fondul cauzei”, se arată în amendametul lui Drăghici, adoptat de comisiile Senatului.
De asemenea, un alt amendament adoptat de comisii prevede că
”Persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea, în termen de 3 ani de la intrarea în vigoare a legii, să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire”. Amendamentul vizează practic majorarea perioadei în care persoana poate cere despăgubirea de la 6 luni la 3 ani.
Senatorul PMP Traian Băsescu a depus un amendament la inițiativa legislativă pentru desecretizarea protocoalelor dintre SRI și DNA privind combaterea corupției prin care solicită ”desecretizarea de îndată” a planurilor de cooperare dintre cele două instituții, realizate în baza protocolului încheiat în 2009 între Parchetul general și Serviciul Român de Informații.
Potrivit unor surse judiciare consultate de G4Media.ro, ceea ce solicită, de fapt, Traian Băsescu, este desecretizarea planurilor de acțiune pe baza cărora lucrau procurorii DNA împreună cu cei de la SRI care făceau efectiv filajele, acțiunile de flagrant și interceptările.
Amendamentul fostului președinte a fost adoptat cu voturile senatorilor PSD și ALDE din comisiile de specialitate ale Senatului.
Potrivit propunerii lui Traian Băsescu:
”Se desecretizează de îndată toate planurile de cooperare realizate între DNA și SRI în baza art. 15 din Protocolul de cooperare între PICCJ și SRI pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securității naționale nr. 003064 din 04.02.2009”.
Președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu și președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, au depus pe 27 iunie, pentru dezbatere și adoptare în procedură de urgență, propunerea legislativă privind declasificarea hotărârii CSAT nr. 17/2005 privind combaterea corupției, fraudei și spălării banilor, precum și a tuturor documentelor care conțin informații clasificate în baza acesteia, a anunțat Senatul într-un comunicat de presă.
Propunerea legislativă prevede că, persoanele care se consideră vătămate într-un drept ori într-un interes legitim de efectele produse de documentele declasificate au posibilitatea să se adreseze instanțelor, cu acțiuni în revizuire, pretenții, răspundere civilă delictuală, pentru constatarea încălcării drepturilor și libertăților fundamentale și repararea prejudiciului suferit.
De asemenea, inițiativa mai prevede că la data intrării în vigoare a legii, toate documentele clasificate în baza deciziei CSAT nr. 17/2005 – inclusiv cele similare cu protocoalele încheiate de Serviciul Român de Informații cu DNA care au permis abuzuri împotriva cetățenilor -, vor fi declasificate de drept, fără a mai fi necesară o altă procedură.
