Decizia CCR în privinţa completurilor de 5 de la ICCJ are efecte anti-justitie seismice asupra sistemului judiciar, unele directe, altele pregătite de alte instituţii capturate.
Unul este de imagine – umilirea ICCJ în ansamblul ei. O majoritate de judecători numiţi politic, cei mai mulţi fără anvergură profesională şi cu cariere mai mult politice, au umilit întreaga ICCJ, îi învaţă meserie pe judecători de carieră ajunşi la cel mai înalt grad profesional şi îi mai şi trag de urechi pentru că ar fi fost părtaşi la o nelegalitate inventată acum.
Cel mai grav este că politrucii din CCR declară că ICCJ „nu este de natură să ofere garanţii cu privire la restabilirea corectă a cadrului legal de funcţionare a Completurilor de 5 judecători, revine Consiliului Superior al Magistraturii – Secţia pentru judecători”. Dacă ICCJ nu mai este de încredere în privinţa tragerii la sorţi, cum să fie în privinţa judecăţii?, este mesajul implicit al CCR.
Dacă cea mai înaltă instanţă a ţării poate păţi aşa ceva, fiecare magistrat din ţara asta se simte vulnerabil. Aşa cum îşi şi doresc infractorii să se simtă.
Apoi există cel puţin trei scopuri practice.
1.Rejudecările: deja condamnaţii Bica, Udrea, Sova adică toţi cei aflaţi încă în termenul pentru contestaţii în anulare se pregătesc sau chiar au apelat la această cale extraordinară de atac servită pe tavă.
Cei care au depăşit termenul ar putea fi serviţi cât de curând tot de CCR, care are la sertar cel puţin trei sesizări referitoare fix la constituţionalitatea termenului în care poate fi exercitată contestaţia în anulare. Fie vor da buluc la CEDO invocând decizia CCR, desigur.
2. Blocarea ICCJ pe o durată deocamdată nedefinită. Pentru că ICCJ nemaifiind de încredere, de tragerea la sorţi trebuie să se ocupe CSM. Pe lângă faptul că aceasta este din partea CCR 100% legiferare, în condiţiile în care legea nu prevede pentru CSM această atribuţie, noua însărcinare presupune alcătuirea unui regulament în baza căruia să fie făcută această tragere la sorţi, care regulament la o adică poate fi atacat şi el în contencios administrativ de vreun nemulţumit că i-au picat judecători răi şi apoi suspendat.
Până una alta, există deja cereri de prelungire a unor măsuri preventive care din lipsă de C5 nu au putut fi judecate.
3. Atacul la Livia Stanciu, fosta preşedintă ICCJ în mandatul căreia instanţa supremă a făcut istorie şi a pus la locul cuvenit mulţi infractori. Acum se doreşte discreditarea dnei Stanciu pentru a forţa revocarea domniei sale de la CCR unde deranjează cu opiniile separate atât de tare încât s-a încercat cenzurarea lor. Livia Stanciu are, alături de Ştefan Minea, opinie separată şi la această decizie.
Ca dovadă ştirea falsă despre „darea afară” de la Institutul Naţional al Magistraturii şi interpretările manipulatoare ale cazului Gutau pe care le-am detaliat deja.
INM demontează manipularea Antena3: Livia Stanciu nu a fost dată afară! Detalii nespuse despre misteriosul caz Gutau
4.Revocarea preşedintei ICCJ Cristina Tarcea, a cărei sancţionare este deja cerută de judecătoarea CSM Livia Savonea. Chiar motivarea CCR solicită CSM să ia măsuri atunci când magistraţii provoacă asemenea conflicte de natură constituţională.
Deci dacă tragem linie, CCR a descărcat sacul de Moş Crăciun pe masa secţiei de judecători a CSM.
O instituţie capturată – CCR – dă pasa altei instituţii capturate – secţia de judecători a CSM. Cine sunt cei care primesc pasa?
Pentru sistemul judiciar e de notorietate că indiferent cine conduce de jure secţia de judecători a CSM, preşedintele ei de facto este Lia Savonea, fosta preşedintă a Curţii de Apel Bucureşti, care menţine această instanţă sub o suzeranitate de tip feudal.
Dna Savonea este un personaj interesant cu relaţii (unii magistraţi vorbesc despre o reţea) foarte interesante. Este soţia avocatului Mihai Savonea, coleg de cabinet cu Cătălin Voicu, capul unei autentice mafii din sistemul judiciar, aflat în închisoare.
Dna Savonea a emis ani de zile mandate de interceptare pentru DNĂ, adică are o colecţie de informaţii extrem de valoroase. De altfel, domnia sa a fost multă vreme extrem de prietenoasă cu ceea ce acum se numeşte „statul paralel”.
Când era preşedintă CAB îi organiza generalului Dumitru Dumbravă întâlnirile cu magistraţii. Ele au fost, din punctul meu de vedere, fără probleme de legalitate, cât timp niciun magistrat prezent acolo nu a avut nimic de comentat, deşi au participat de-a lungul timpului foarte mulţi, de la CAB la INM. Dar întâlnirile sunt acum demonizate de chiar aliaţii dnei Savonea.
Ca să înţelegeţi forţa Liei Savonea vă dau câteva exemple: Alina Ghica, judecătoarea care i-a dat câştig de cauză lui Liviu Dragnea şi a suspendat completurile de 5, este prietenă Liei Savonea, care o ţine vicepreşedinta a CAB cu delegări de câte 6 luni.
Singurul candiat la şefia secţiei penale a ICCJ, după umilirea publică a Mirelei Popescu, respinsă de secţie în pofida valorii profesionale, este fostul purtător de cuvânt al CAB în timpul preşedinţiei dnei Savonea şi prieten foarte apropiat al acesteia, judecătorul Daniel Gradinaru. Decizia de numire o va lua secţia de judecători, deci e ca şi luată.
Deşi foarte discretă, dna Savonea ştie să-şi facă şi campanie, mai ales când joacă în interes personal. A declanşat o operaţiune fulger de strângere de semnături, cu oameni aduşi de acasă în weekend, pentru a bloca amânarea prevederii privind pensionarea magistraţilor după 20 de ani vechime, indiferent de vârstă. Anul viitor ar fi avut vechimea necesară şi cum probabil va fi preşedinta CSM ar fi putut ieşi la pensie cu salariul aferent acestei funcţii, ceea ce i-ar fi adus o pensie gigantică.
Actuala preşedintă de jure a CSM este dna judecătoare Simona Marcu, soţia avocatului Gil Vasile, care a luat de la Tel Drum, între 2011 şi 2017, jumătate de milion de lei pentru servicii avocaţiale.
Dl Gil Vasile este cel mai discret avocat din Bucureşti. Are venituri foarte mari, potrivit declaraţiilor de avere ale soţiei sale, deci ar trebui să fie renumit, şi totuşi de domnia sa nu a auzit nimeni, în afară de Tel Drum şi Hidro Salt Construct SRL, o firmă abonată la bani publci în Vrancea şi Bucureşti pe vremea lui Sorin Oprescu.
Dna Marcu are poziţii foarte interesante. De când e preşedinte CSM, Consiliul respinge acuzaţiile că Dragnea ar fi încălcat independenţa justiţiei, chiar şi atunci când i-a ameninţat explicit pe procurorii DIICOT. În schimb, dna Marcu a cerut anchetarea procurorului general Augustin Lazăr pentru poziţiile publice privind OUG 13.
Dna Marcu a decis emiterea comunicatului anti UE al CSM după Raportul MCV, deşi acesta nu fusese votat în plenul CSM şi nu reprezenta decât opinia grupării Savonea.
Şi, mai nou, dna Marcu a luat CSM pe persoană fizică de-a dreptul. Forumul Judecătorilor a solicitat oficial CSM revocarea conducerii Inspecţiei judiciare, dna Marcu nu a pus solicitarea în discuţia plenului CSM, după cum ar fi fost normal, şi a decis pe cont propriu respingerea solicitării, după cum a şi comunicat către AFJR.
Adresa Asociaţia Forumul Judecătorilor din România şi Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor
Şeful IJ, Lucian Netejoru, acuzat de fals intelectual, pentru că şi-a ascuns apartenenţa la Masonerie, şi salvat de prescripţie, este însă foarte util la şefia Inspecţiei unde a fost reinstalat printr-o Ordonanţă de urgenţă avizată pozitiv de CSM.
Dar dl Netejoru l-a declarat admis la concursul pentru inspectori judiciari pe soţul dnei judecătoare Gabriela Baltag, o altă judecătoare din gruparea Savonea. Este de notorietate prietenia dintre familiile Baltag şi Tariceanu, care îşi vizitează adesea sufrageriile, spun surse din sistemul judicar.
Dna Baltag este judecătoarea care a reclamat că a fost victima unei tentative de asasinat pentru că i-ar fi fost retezate cablurile de frână de la maşină, iar expertiză a dovedit că fuseseră mâncate de şobolani.
Gabriela Baltag este expertă în campanie şi imagine. Zilele trecute anunţa pe grupurile de judecători cum a obţinut de la premierul Dancila promisiunea că le va mai da bani din fondul de rezervă al guvernului: „Am plecat de la varianta 0 posibilităţi în acest an (atât cât a mai rămas din el) şi am reuşit să avem o soluţie – în luna decembrie, fondul naţional de rezervă va fi alimentat şi de acolo se va aloca pentru justiţie şi învăţământ. (…) Să avem încredere! Mâine, ministrul de finanţe va prezenta premierului soluţia identificată. Dragilor, deşi nu a venit încă Moşul, pare că nu uită de noi nici în acest an!”, scrie dna Baltag.
Şi, desigur, elogiile de tip ceauşist s-au revărsat imediat: „Gabi Baltag este remarcabilă! Nu uită nicio clipă că este judecător şi îi pasă de noi. Ne-a ajutat foarte mult! Nu a fost uşor”.
Din gruparea Savonea – Baltag mai fac parte judecătoarele Tânt şi Oprina, prietena de sufragerie cu familia Florin Iordache şi cu familia Petcu. Adrian Petcu, fost prefect de Ilfov, unde dna Evelina Oprina a fost preşedinte de Tribunal. Li s-a adăugat dnă judecător Ghena care a uitat, se pare, de principiile celei care i-a fost mentor şi la Galaţi, şi la ICCJ, Livia Stanciu.
De partea cealaltă sunt judecătorii Andreea Chiş, Mihai Balan şi Bogdan Mateescu care, pentru a fi intimidat, a fost trimis la judecată Inspecţiei judiciare pentru o postare pe Facebook, la cererea judecătorului CCR Petre Lazaroiu, pentru că atrăgea atenţia, juridic argumentat, că mandatul acestuia a devenit neconstituţional.
Este anchetat de inspectoarea Bogdana Orasanu, care a blocat printr-o acţiune la CAB acceptată de judecătorul Hortolomei, apropiat dnei Savonea, regulamentul CSM, astel încât nu se poate desemna legal o nouă conducere a Inspecţiei Judiciare. Un inspector în proces cu CSM ancheteza un membru CSM.
Deci, ca să tragem linie, gruparea Savonea (Cătălin Voicu) – Marcu (Tel Drum) – Baltag (Tariceanu) controlează: Inspecţia judiciară, devenită parţial chiar o chestiune de familie, conducerea CAB, secţia penală a ICCJ şi noua secţie pentru anchetarea magistraţilor a cărei conducere practic o numeşte, spune Ioana Ene Digioiu pe Ziare.com.
