Caută
Close this search box.

Iulian Fota: Anexarea Mării Azov este cel mai important demers rusesc agresiv-ostil şi faţă de Occident, şi faţă de Ucraina

iulian fota

Franţa e zguduită de proteste violenţe, în Germania se încheie Epoca Merkel, iar în Marea Azov Rusia a deschis al treilea front împotriva Ucrainei. În actualul context de „maximă vulnerabilitate şi slăbiciune pentru Europa” şi în al 12-lea ceas înainte de Brexit, şeful MI6 ţine un discurs public extrem de interesant, spune Iulian Fota, fost consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională.

Sub deviza „Semper Occultus” (Întotdeauna secret), serviciul de spionaj britanic îşi desfăşoară activitatea în cea mai mare discreţie, de aceea ieşirea publică a şefului agenţiei, ofiţerul de cariera Alex Younger, a atras atenţia, mai ales că a menţionat Rusia de 10 ori în discursul său.

Într-un interviu acordat Ziare.com, fostul consilier prezidenţial Iulian Fota ne ajută să decriptăm mesajele transmise de şeful MI6 şi face o paralelă cu ce se întâmplă în România, subliniind totodată: „În zona de intelligence nu mai suntem pe timp de pace de mult”.

Ce v-a atras atenţia în discursul ţinut la începutul acestei săptămâni de Alex Younger, la Universitatea St Andrews? A fost ceva neobişnuit?

Ca unul care a lucrat foarte bine cu serviciile de informaţii occidentale, inclusiv (sau în special) cu MI6 şi CIA, evident că am fost atent la acest discurs, mai ales că acum câţiva ani, alături de preşedintele Băsescu, am participat la o întâlnire cu şeful MI6.

E un discurs extrem de consistent, extrem de interesant, pentru că şeful MI6 spune câteva lucruri importante.

În primul rând, avertizează asupra complexităţii sistemului internaţional, problemelor de securitate cu care ne confruntăm, făcând o distincţie importantă între ce a fost până acum şi ce este acum.

Din acest motiv, introduce termenul „intelligence de generaţia a 4-a”, tocmai pentru că serviciile de informaţii trebuie să se raporteze la un mediu informaţional mult mai ostil decât în trecut, care e caracterizat de ameninţări noi, cum sunt cele hibride, ameninţări care folosesc tehnologii sofisticate, în special bazate pe digitalizare. Aici vorbim şi despre securitatea cibernetică, bineînţeles.

Sunt o serie de ameninţări care pot fi generate atât de state mari, în contextul noii competiţii geopolitice, cât şi de actori non-statali. Deci pe lângă complexitate, despre care vorbeam anterior, a doua idee importantă este cea legată de faptul că trebuie să dezvoltăm capabilităţi de intelligence de generaţia de a 4-a.

A treia idee: e nevoie de oameni noi, de oameni foarte bine pregătiţi, de cei mai inteligenţi şi mai talentaţi oameni pe care îi pot recruta. De aici şi locul unde a ţinut discursul: la St Andrews, una dintre cele mai bune universităţi din Marea Britanie, pe care a şi absolvit-o. Astfel, într-o epocă a inteligenţei artificiale, el insistă să spună că în continuare e nevoie şi de inteligenţă umană. Serviciile nu pot renunţa la cea mai importantă capabilitate a lor – inteligenţa umană. Omul este cel capabil să înţeleagă corect intenţiile ostile, agresive, ale altor oameni, să le prevină sau să le influenţeze comportamentul acelora.

Şi mai sunt încă două idei extrem de importante în discursul său. Prima, aceea că nu te poţi descurca fără aliaţi şi fără parteneri. Insistă foarte mult pe acest aspect. Lucrurile sunt mult prea complexe, prea periculoase, ca Marea Britanie să facă fată singură tuturor acestor provocări, fără aliaţi. Şi îi şi menţionează: în primul rând FVEY (cercul restrâns Australia, Canada, Noua Zeelandă, Marea Britanie şi SUA) şi al doilea cerc – partenerii din UE şi NATO.

Iar a doua idee importantă: Care este nivelul de ambiţie în relaţia cu Rusia. El spune: Nu vrem să destabilizăm Rusia, nu vrem să plusăm escaladând acest conflict, dar ne vom apăra fără nici un fel de ezitare, fiind deschisi către îmbunătăţirea relaţiei cu Rusia. Iar asta elimina mult din retorica rusă – ‘Occidentul se pregăteşte să ne atace’.

Este prima sa ieşire după numirea în funcţie? Şi de ce a ales acest moment, se întâmplă ceva ce ar trebui să ne îngrijoreze?

Este al doilea discurs din ultimii 4 ani. Nu am acces la informaţii de culise, dar cred că a ieşit public pentru că MI6 are nevoie de ‘sange proaspat’, de cea mai bună calitate, şi pentru că e nevoie să spunem oamenilor adevărul: că vremurile sunt complicate, proaste, că există pericole mai mari decât în trecut.

Şi putem citi clar printre rânduri: În zona de intelligence nu mai suntem pe timp de pace de mult, vedeţi referinţă din discurs la cazul Skripal. Iar protecţia unei ţări nu ţine numai de serviciile de informaţii, dincolo de ele ea depinde şi de atitudinea fiecăruia dintre cetăţeni ţării respective. Deci este şi o consolidare a ceea ce se numeşte cultura de securitate: informarea corectă a opiniei publice asupra complexităţii şi gradului ridicat de pericol al situaţiei internaţionale.

Ce face România în vremurile acestea complicate?

La capitolul acesta, ca atitudine politică, şi chiar şi publică, antiteza e aproape totală, la 180 de grade. În România nu se mai întâmplă nimic important, relevant, pe zona de securitate naţională de câţiva ani.

Şi vă dau un alt exemplu, dintr-o altă regiune: Rusia a deschis al treilea front împotriva Ucrainei. A anexat de facto Marea Azov. Este cel mai important demers rusesc agresiv-ostil şi faţă de Occident, şi faţă de Ucraina, cu consecinţe directe şi asupra noastră ca ţara, şi asupra Uniunii Europene. E cea mai importantă evoluţie din ultimii ani, de la declanşarea ostilităţilor în estul Ucrainei.

Momentul ăsta, extrem de complicat, pe care şi NATO, şi Occidentul îl analizează, pe noi ne lasă absolut indiferenţi! Sunt deja trei săptămâni de când s-au întâmplat lucrurile, nu a existat nici o dezbatere asupra acestui subiect, nici publică, nici în Parlament. Nu există discuţii la televizor. Pe ici, pe colo mai apare câte cineva, ca mine, care scrie un articol, dar nimeni nu se sinchiseşte.

Noi avem deja un dispreţ total, suveran, faţă de ceea ce înseamnă securitatea României. Şi mă refer aici în egală măsură şi la populaţie, care nu ştiu de ce e aşa de anesteziată şi nu înţelege pericolele, dar şi la clasa politică, mai ales la ea, care ar trebui să dea un semnal şi să le spună clar oamenilor ce se întâmplă.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri