„De la Ovidiu, exilatul de la Pontul Euxin, la Mihai Eminescu, luceafărul din ţara mioriţei” este titlul recitalului extraordinar pe care l-a susţinut actorul Emil Boroghină, în ziua de 15 ianuarie 2019 la sediul teatrului C.I Nottara din Bucureşti. Recital cu dedicaţie pentru România care va exercita Preşedinţia Consiliului Europei în această primă jumătate a anului 2019.
Nu era un motto mai potrivit, pentru acest eveniment de înaltă ţinută, decât aprecierea poetului Tudor Arghezi : „Ovidiu este marele nostru strămoş de limbă, de scriere şi de sânge…poet al nostru ca şi Eminescu”.
Seara omagială a început cu prezentarea pe care inițiatorul Radu Boroianu, fostul Preşedinte al Institutului Cultural Român, a făcut-o Proiectului de Diplomaţie Culturală „ Limba latină, prima instituţie a Europei”, în fapt, o îndrăzneaţă abordare a ideii de europenism, făcută în acest moment istoric în care ne domină dar ne şi „hărţuiesc” fenomele globale care ne obligă, oarecum, să aducem „în prim plan redefinirea atitudinii cosmopolite ca forţă modelatoare şi, alături de latinitate, ca liant coeziv european”.Un discurs de ţinută, rostit cu tonalităţi academice, a reamintit spectatorilor că 80 %din terminologia primei pagini din Word este de origine latină iar demonstraţia, solid argumentată, se continuă pentru că, definită cu exactitate „ cultura europeană este constitutivă lumii întregi”! Amfitrionul evenimentului, Radu Boroianu şi-a dozat cu atenţie şi textul şi apariţia scenică (şi-a început cariera şi s-a impus în lumea artei ca un talentat om de teatru) şi, după ce a mulţumit academicienilor Ioan Aurel Pop şi Mircea Martin dar şi prof. univ. Dan Dungaciu pentru sfaturile primite în realizarea proiectului, a dat cuvântul recitatorului.
Decor ? Un con de lumină şi un ecran pe care Ciprian Duică a pus traducerile simultane ale textelor rostite în română pe scenă, în limbile europene de circulație, dar și în limba latină. Imaginile sunt editate de Marius Perțe și Ciprian Duică, cu sprijinul artiștilor vizuali Șerban Savu și Iulia Pană Distribuţia ? Emil Boroghină. One-man-show. Actorul a venit, siluetă decupată parcă dintr-un vis şi a recitat cu o maiestrie inegalabilă, timp de aproape două ore şi din Ovidiu, Tristele şi Ponticele şi multe din versurile eminesciene, trecând prin capodopera Luceafărul, încheind regalul de poezie cu versurile poetului Marin Sorescu „Trebuiau să poarte un nume”. Firească alegere a scenaristului pentru că, actorul Emil Boroghină este Societar de Onoare al teatrului Naţional Marin Sorescu din Craiova. Vers după vers, actorul ne prinde în plasa epistolelor care recompun pentru noi o întreagă lume! E lumea strămoşilor noştri, cei nemuriţi de poetul Vasile Alecsandri: „Latina gintă e regină /In ale lumii ginte mari”. Tensiunea creşte, aerul vibrează de forţa din vocea actorului care se joacă cu gândurile noastre, aruncându-ne în hăuri nebănuite, în această „geografie barbară” care era Dacia pentru romani şi pentru exilatul Ovidiu. Emil Boroghină recită fără oprire, memoria prodigoasă îl ajută să reverse asupra noastră un torent de rime, cuvinte potrivite, şi ne face să-l urmărim, clipă de clipă, cu sufletul la gură. Abandonat parcă într-un spaţiu al poeziei absolute rosteşte versuri, zeci de versuri care recompun în faţa noastră dureroase momente ale unui trecut măcinat de vinovăţii, ale unor oameni care au schimbat mersul întregii noastre civilizaţii. Spectatorii au amuţit. In sala de spectacol s-a aşternut o tăcere ireală. Privesc în jur şi simt cum liniştea devine materială, curge printre noi ca un şuvoi de apă, privesc spre scena pe care actorul Emil Boroghină continuă să recite, să spună, să explice să ne convingă, persuadează, ne priveşte cu ochii lui mari, din ce în ce mai larg deschişi, ne priveşte şi, ca într-o hipnoză ne transferă în spaţiul ireal, creat tot de el pe scena pe care regizoarea Alina Hiristea s-a strecurat cu luminile şi umbrele ei, cu cercurile de foc care înconjoară ca o coroană de spini chipul actorului. Psihologia iubirii desluşită în pilde, îndemnuri, adevăruri, tristeţi, bucurii, iubiri, pasiuni, viaţă şi moarte, dar mai ales eternitate. ”Poeţii nu mor niciodată” …fapt dovedit şi de harul extraordinarului interpret. Un recital egal cu o stare de graţie pentru care, acest fabulos recitator care este actorul Emil Boroghină merită toată iubirea şi admiraţia noastră.
