Caută
Close this search box.

Augustin Lazăr a anunțat finalizarea dosarului Revoluției. Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, printre cei judecați de crimă împotriva umanității

ion iliescu

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a anunțat, luni, finalizarea dosarului Revoluției din decembrie 1989.

Printre inculpați în acest dosar se află Ion Iliescu, membru şi preşedinte al Consiliului Frontului Salvării Naționale (CFSN), Gelu Voican Voiculescu, membru CFSN şi fost vice prim-ministru al Guvernului României (în prezent, consilier al premierului Viorica Dăncilă), Iosif Rus, fost comandant al Aviaţiei Militare, şi Emil (Cico) Dumitrescu, fost membru CFSN, care sunt acuzați de infracţiuni contra umanităţii.

Dosarul conține 3.320 volume și 33.200 de file, a declarat Augustin Lazăr.

Augustin Lazar a subliniat si ca aceasta solutionare reprezinta o dovada de respect si responsabilitate, cerand scuze in numele Ministerului Public pentru durata excesiva a finalizarii acestei anchete complexe – 30 de ani.

Numai rechizitoriul însumează 12 volume, în total 3.280 de file, majoritatea instrumentate după 13 iunie 2016, adică după data în care s-a decis redeschiderea dosarului Revoluției.

„Secţia Parchetelor Miltiare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a înaintat instanţei de judecată rechizitoriul în cauza cunoscută  generic sub numele de Dosarul Revoluţiei. Este un moment deosebit pentru justiţia militară şi pentru justiţia română în general, un moment care marchează îndeplinirea unei datorii profesionale, dar şi a unei datorii de onoare faă de istorie şi faţă de patrie. Finalizarea acestei cauze de către procurorii militari reprezintă realizarea unuia dintre cele mai importante obiective din proiectul managerial pe care mi l-a asumat în urmă cu trei ani”, a spus procurorul general Augustin Lazăr.

Gelu Voican Voiculescu: Acest om compromis moral și profesional are îndrăzneala să apară public și să vorbească de Revoluție

Gelu Voican Voiculescu, unul dintre inculpații trimiși în judecată în Dosarul Revoluției, se declară indignat de anunțul procurorului general al României, acuzându-l pe Augustin Lazăr că este „compromis moral și profesional”.

„Postura morală în care se afla vorbitorul respectiv este foarte jenantă și nu se îndreptățește să mai apară public la televiziune. (..) Sunt așa de indignat că nu-mi găsesc cuvintele, acest om compromis moral și profesional, complice la torționarii dinainte de Revolutție din epoca comunistă, are îndrăzneala să apară public și să vorbească de Revoluție, care e practic evenimentul fondator al noii oranduri si epoci în care trăim, de care beneficiaza el insuși, cu toate că nu merita el cu trecutul său. Au fost mii de dosare instrumentate, date soluții, condamnări, e absolut fals să se spună că abia acum se va face lumină, în sfârșit, în chestiunea vinovățiilor din timpul Revoluției. Ce probe pot să dețină acești oameni din care să rezulte ca noi am fi responsabili de moartea acestor 862 de revoluționari, care erau tovarășii noștri? Din rândurile lor am provenit și noi care am format CFSN. Cum se poate susține că am determinat moartea acestor oameni?”, a spus Gelu Voican Voiculescu la Digi24.

Ce spun procurorii că s-a întâmplat la Revoluție

Potrivit unui comunicat al Parchetului General, procurorii militari au obţinut prin ancheta desfăşurată probe noi, iar în urma declasificării – documente esenţiale, care au contribuit la cunoaşterea împrejurărilor comiterii faptelor şi la aflarea adevărului.

„În urma cercetărilor şi probatoriului administrat s-a constatat că întreaga forţă militară a României, Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne – Departamentul Securităţii Statului, precum şi Gărzile Patriotice, începând cu data de 22.12.1989, orele 16:00, s-au pus la dispoziţia Consiliului Frontului Salvării Naţionale şi conducerii acestuia. Din acelaşi moment, grupul de decizie politico-militară al C.F.S.N. format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general maior(r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar şi numit ministru al apărării) şi Gelu Voican Voiculescu a luat deciziile importante cu caracter politic şi militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit şi legitimarea politică în faţa poporului român”, se mai arată în comunicat.

Totodată, ancheta a relevat că pentru atingerea acestor scopuri, începând cu seara zilei de 22.12.1989 ar fi fost „lansată o amplă şi complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni şi dezinformări), coordonată de unii componenţi ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea C.F.S.N.), acceptată şi asumată de factorii decizionali ai C.F.S.N. Din Consiliul Militar Superior au făcut parte general locotenent Atanasie Victor  Stănculescu, general de armată Nicolae Militaru şi şefi de direcţii militare”.

„Pentru a evita tragerea la răspundere penală ca urmare a represiunii existente până la 22 decembrie 1989, vârfurile decizionale ale M.Ap.N. (persoanele care au îndeplinit funcţia de ministru al apărării, şefii direcţiilor militare şi şeful aviaţiei militare) ar fi declanşat şi coordonat  inducerea în eroare, în virtutea unei înţelegeri cu noua forţă politică a ţării. Acest veritabil pact ar fi fost benefic ambelor părţi, pentru factorii de decizie ai M.Ap.N. a însemnat impunitatea dorită, iar pentru factorii de decizie ai C.F.S.N. a însemnat garantarea preluării puterii politice, menţinerea la putere, dar şi legitimarea în faţa poporului român”, se mai arată în documentul citat.

Potrivit procurorilor, cercetările au vizat faptul că „prin instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului ar fi fost create numeroase situaţii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii etc”.

„Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenţie prin diversiuni şi dezinformări şi a provocat, după 22.12.1989,  un număr de 862 de decese, 2150 răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecinţe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17-22.12.1989 (orele 12:00). Totodată, ancheta a stabilit că aceste diversiuni şi dezinformări ar fi creat condiţiile condamnării  şi execuţiei cuplului prezidenţial Ceauşescu printr-un proces penal simulat. Probatoriul administrat în cauză relevă că  inculpaţii Ion Iliescu şi Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin apariţiile televizate şi emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea şi diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceauşescu şi ar fi acceptat şi asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcţii de conducere din M.Ap.N., fără a interveni pentru stoparea lor”, au mai transmis procurorii.

Potrivit acestora, inculpatul Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22/23.12.1989, fără drept şi în deplină cunoştinţă de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internaţional Otopeni şi ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari şi 8 civili), precum şi la rănirea gravă a altor 15 persoane. La  23.12.1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparţinând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis şi alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunţate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste.

”Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane şi ar fi generat o stare de pericol pentru existenţa unei părţi însemnate a populaţiei  civile de pe întregul teritoriu al  României”, se mai arată în comunicatul Parchetului General.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri