Liderii europeni vor încerca să aducă luni față în față inamicii, Serbia și Kosovo, la masa de negocieri la un summit regional de la Berlin, sperând să reînceapă un dialog în legătură cu unul dintre cele mai disputate litigii din Balcani, relatează AFP.
Cancelarul german, Angela Merkel, și președintele francez, Emmanuel Macron, găzduiesc vecinii a căror relație a luat o turnură negativă în ultimele luni, alături de alți lideri din Balcanii de Vest și de membrii UE, Croația și Slovenia. Reuniunea se va concentra pe „stabilitatea regiunii, cu un accent deosebit pe găsirea unei modalități de relansare a dialogului dintre Serbia și Kosovo”, a declarat președinția franceză într-un briefing înaintea summit-ului. Inițiativa Macron-Merkel vine după ce negocierile dintre Serbia și Kosovo au încetat anul trecut.
Cauza disputei este negarea de către Belgrad a independenței Kosovo, o fostă provincie care s-a despărțit în urma războiului sângeros din 1998-1999. Dialogul condus de Bruxelles s-a prăbușit la câteva luni după ce discuțiile despre posibile schimbări de frontieră între vecini, ca modalitate de a ajunge la un acord, au declanșat o reacție negativă în vara anului trecut. Criticii au avertizat că redesenarea hărții ar fi o afacere riscantă în Balcanii fragili, o regiune încă în curs de recuperare după războaiele anilor 1990. Apoi s-au produs o serie de ciocniri diplomatice între Pristina și Belgrad, care le-au adâncit ostilitatea, în special decizia Kosovo de a impune un tarif de 100% pentru bunurile sârbe în noiembrie. A urmat un impas. Primul ministru din Kosovo declară că va menține impozitul până când Belgradul va manifesta deschidere spre recunoașterea independenței, în timp ce Serbia declară că nu va vorbi până când tariful nu va fi eliminat.
Minimalizând așteptările în privința unui progres major, purtătorul de cuvânt al guvernului german, Ulrike Demmer, a declarat luni că summit-ul este „în primul rând despre un schimb de opinii. Cât de mult putem obține în timpul întâlnirii este ceva ce nu pot să prezic”, a adăugat ea. Președinția franceză a asigurat, de asemenea, că summit-ul nu a fost un efort de înlocuire a procesului condus de Comisia Europeană, al cărui viitor este nesigur în alegerile din UE, ci doar „să promoveze schimburile”.
Scepticism
În ceea ce privește dacă propunerea de schimburi teritoriale va fi discutată luni, Demmer a declarat că Germania rămâne „sceptică în ceea ce privește schimbările de frontieră ca parte a unei soluții, în măsura în care ar putea prezenta riscuri pentru regiune”. În timp ce detaliile exacte ale planului nu au fost stabilite niciodată, mass-media și analiștii locali consideră că schimbul de terenuri va face ca nordul dominat de sârbi din Kosovo să fie tranzacționat pentru o vale din sudul Serbiei, care este în principal etnic-albaneză, ca și restul Kosovo. Washingtonul și câțiva oficiali europeni au apărut deschiși pentru a discuta o astfel de înțelegere, dar Germania a fost unul dintre cei mai clari critici ai oricărei schimbări de frontieră, lucru care ar fi îngrijorat de faptul că se va separa și mai mult regiunea de-a lungul etnicilor.
Înaintea summitului de la Berlin, atât Serbia, cât și Kosovo au luat o linie precaută. „În acest moment, nu înțeleg cum și ce să vorbesc cu Pristina”, a declarat președintele sârb Aleksandar Vucic săptămâna trecută în cadrul unei vizite la Beijing. Dar el a adăugat că a „respectat întotdeauna” pe Merkel și pe Macron și că „sigur că sunt mai deștepți decât mine și își vor da seama de ceva”.
În Kosovo, președintele Hashim Thaci a declarat că summit-ul „ar putea deschide oportunități, dar ar putea fi și dezamăgitor”. În timp ce Thaci este în favoarea revocării tarifului, premierul său, Ramush Haradinaj, a fost intransigent în ciuda presiunii puternice a UE și a SUA. „Nici un impozit nu va fi revocat nici la acest summit, nici la alt summit”, a reiterat Haradinaj săptămâna trecută.
