Înalta Curte întreabă Curtea de Justiție a UE dacă o instanță națională poate să nu aplice o decizie a CCR.

Este cea de-a șasea sesizare a CJUE din România. Primele, făcute de instanțe inferioare, sunt deja pe rol și urmează să fie soluționate în curând. Iată că acum chiar Instanța Supremă din România face o sesizare.

Instanța supremă a dispus sesizarea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) în procesul în care Elena Udrea solicită anularea condamnării primite în dosarul „Gala Bute”, fiind vorba despre trei întrebări legate de deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

De asemenea, Înalta Curte a decis suspendarea judecării contestaţiei în anulare, până când CJUE va da o soluţie în acest caz.

Decizia de sesizare a CJUE a fost luată de un complet format din cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie și este definitivă, însă hotărârea de suspendare a procesului poate fi atacată cu recurs.

Hotărârea a fost luată cu majoritate de voturi, respectiv trei judecători au fost pentru sesizarea CJUE, iar doi au fost împotrivă.

Instanţa supremă doreşte să întrebe CJUE dacă deciziile Curţii Constituţionale (care este un organ exterior puterii judecătoreşti) privind modalitatea de compunere a completurilor de judecată ar trebui aplicate atunci când sunt anulate decizii definitive în dosarele de fraude pe fonduri europene prin admiterea unor căi extraordinare de atac.

Instanţa supremă vrea să afle dacă aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a Curţii Constituţionale, pronunţată într-o sesizare vizând un conflict constituţional.

Completul care judecă contestaţia în anulate depusă de Elena Udrea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul „Gala Bute” a ridicat din oficiu, la un termen anterior, posibilitatea de sesizare a CJUE, în legătură cu deciziile Curţii Constituţionale privind completurile de 5 judecători şi care afectează dosarele de fraude cu fonduri europene.

Cele trei întrebări adresate Curţii de Justiţie a Uniunii Europene:

Articolul 19 alin. 1 din TUE, articolul 325 alineatul (1) TFUE, articolul 1, alineatul 1, literele a) si b) si articolul 2, alineatul 1 din Convenția elaborata in temeiul articolului K3 din Tratatul privind Uniunea Europeana, privind protejarea intereselor financiare ale Comunitatilor Europene si principiul securității juridice trebuie interpretate in sensul ca se opun adoptarii unei decizii de catre un organ exterior puterii judecatoresti, Curtea Constitutionala a Romaniei, care sa aprecieze asupra legalitatii compunerii unor complete de judecată cu consecinta crearii premiselor necesare admiterii unor cai extraordinare de atac impotriva hotararilor judecatoresti definitive pronunțate intr-un interval de timp?

Articolul 47, alineatul 2 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretat în sensul ca se opune constatarii de catre un organ exterior puterii judecatoresti a caracterului lipsit de independenta si impartialitate al unui complet din care face parte un judecator avand functie de conducere și care nu a fost desemnat aleatoriu, ci in baza unei reguli transparente, cunoscute si necontestate de parti, regula aplicabila in toate cauzele completului respectiv, hotararea adoptata fiind obligatorie potrivit dreptului intern?

Aplicarea prioritara a dreptului Uniunii trebuie interpretata in sensul ca permite instantei nationale sa inlature aplicarea unei decizii a instantei de contencios constitutional, pronuntata intr-o sesizare vizand un conflict constitutional, obligatorie in dreptul national.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 9 =