Rusia sovietică, ca de altfel și alte țări din fostul ”lagăr socialist” a fost un loc foarte restrictiv. Mass-media erau puternic cenzurate, undele de radio și televiziune ale posturilor străine erau bruiate, cărțile care criticau regimul sovietic erau interzise, iar difuzarea de muzică occidentală, socotită „dăunătoare din punct de vedere moral și cultural”, era interzisă. Totodată, existau din plin disidenți. Literatura interzisă și publicațiile underground erau reproduse de mână și cărțile circulau de la un cititor la altul. Până și muzica era înregistrată ilegal.
Muzică înregistrată pe o radiografie a palmelor și încheieturilor. Foto: Strangeattractor.co.uk
La acea vreme, muzica era disponibilă numai pe discuri de vinil, iar pentru a reproduce aceste discuri era nevoie de un dispozitiv numit „strung de înregistrare” și de discuri negre de vinil pe care să se imprime înregistrarea. Dar acestea erau scumpe și nu puteau fi găsite cu ușurință.
Conform The Guardian, în pofida lipsei echipamentului necesar, mulți adolescenți ruși cărora le plăceau rock-ul, jazz-ul și muzica pop își confecționau dispozitive de înregistrare improvizate din fonografe modificate și copiau multe albume ale unor artiști occidentali precum Elvis Presley, Beatles, Rolling Stones și Beach Boys.
