Reporteri Fără Frontiere (RSF) atrage atenţia că starea peisajului media actual din România şi puţina consideraţie a autorităţilor pentru jurnalism şi presă, în general, evidenţiază o cenzură politică tot mai mare şi o creştere a autocenzurii în redacţii.
RSF a lansat Raportul pe 2019 privind libertatea presei din întreaga lume. Presa s-a transformat progresiv într-un instrument de propagandă politică: mass-media sunt foarte politizate, mecanismele lor de finanţare sunt puţin transparente, chiar corupte, şi politicile editoriale depind de interesele proprietarului mass-media – atâtea fenomene care sunt teoretic îngrijorătoare şi care au devenit totuşi normale în România, clasată pe locul 47, înaintea SUA, în clasamentul prezentat în raportul RSF.
Se pare acum că astăzi obiectivul politicienilor la putere este de a evita posibilele pedepse cu închisoarea prin schimbarea legilor anticorupţie şi asigurarea controlului asupra sistemului judiciar şi a instanţelor de judecată.
Coaliţia guvernamentală a înlocuit o parte a conducerii audiovizualului public şi l-a făcut dependent de bugetul de stat.
În ceea ce priveşte Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA), acesta nu îşi îndeplineşte cu adevărat rolul de reglementare şi nu condamnă abuzurile, se arată în raport.
Aproximativ 12 magnaţi media au fost inculpaţi şi fac obiectul unor urmăriri penale efectuate de către Parchetul Anticorupţie sau de către biroul Procurorului general.
Pe de altă parte, autorităţile îi presează în mod constant pe jurnalişti să-şi dezvăluie sursele şi încearcă să reducă la tăcere orice voce critică împotriva sistemului. În unele redacţii se află infiltraţi agenţi guvernamentali care se dau drept jurnalişti, potrivit raportului.
Unele mijloace media independente reuşesc să supravieţuiască marilor grupuri, dar sunt ţinta controalelor financiare abuzive ale autorităţilor ori de câte ori au în vizor responsabili politici influenţi. Un nou instrument de presiune a fost adăugat la arsenalul existent: autorităţile, companiile sau persoane private invocă regulamentul general privind protecţia datelor (RGPD) pentru a refuza accesul la informaţii şi îl utilizează totodată pentru a ameninţa şi urmări penal jurnalişti după publicarea unor articole de investigaţie, se arată în raportul organizaţiei Reporteri Fără Frontiere.
