Departamentul de Justiție al SUA a dezvăluit joi 17 noi acuzații împotriva fondatorului WikiLeaks, Julian Assange, spunând că a publicat în mod ilegal numele surselor clasificate, a conspirat și a asistat un fost analist al serviciul secret al armatei, Chelsea Manning, în obținerea accesului la informații clasificate, relatează Reuters.
Punerea sub acuzare vin la mai puțin de o lună după ce Departamentul de Justiție a desigilat un caz penal mai restrâns împotriva lui Assange. Acesta a fost inițial acuzat că a complotat cu Manning să obțină acces la un computer guvernamental, ca parte a unei scurgeri din 2010 a Wikileaks cu sute de mii de rapoarte militare americane despre războaiele din Afganistan și Irak. El se confruntă acum cu un număr de 18 capete de acuzare și se poate confrunta cu multe decenii în închisoare dacă este condamnat. „Aceste acuzații fără precedent demonstrează gravitatea amenințării pe care o reprezintă urmărirea penală a lui Julian Assange pentru toți jurnaliștii în efortul lor de a informa publicul despre acțiunile întreprinse de guvernul SUA”, a declarat Barry Pollack, avocat american pentru Assange.
Departamentul de Justiție a afirmat că nu numai că Assange a ajutat și a încurajat-o pe Manning cu furtul materialelor clasificate, dar a pus în pericol viața surselor umane care includea afgani, irakieni, jurnaliști, lideri religioși, apărători ai drepturilor omului și disidenți politici față de regimurile represive prin publicarea identității lor. Oficialii de aplicare a legii au declarat joi că Departamentul de Stat a insistat ca Assange să nu dezvăluie identitățile unor astfel de surse, dar WikiLeaks a ignorat avertismentul.
Manning a fost arestată în mai 2010 și condamnată de către tribunalul marțial în 2013 de spionaj în legătură cu dezvăluirile Wikileaks din 2010. Președintele Barack Obama a redus pedeapsa lui Manning la 7 ani de la 35 de ani, dar acum este în închisoare după ce a refuzat în repetate rânduri să depună mărturie în fața unui mare juriu care îl investighează pe Assange.
Wikileaks se descrie ca fiind specializată în publicarea materialelor oficiale „cenzurate sau limitate în alt mod, care implică război, spionaj și corupție”.
Assange se luptă acum cu extrădarea în Statele Unite, după ce Ecuador, în aprilie, și-a revocat azilul de șapte ani în ambasada sa. El a fost arestat în acea zi, 11 aprilie, de poliția britanică când a părăsit ambasada. Acum se află într-o sentință de 50 de săptămâni într-o închisoare din Londra pentru că a sărit peste cauțiune atunci când a fugit în ambasada ecuadoriană în 2012.
Decizia de a-l acuza pe Assange cu crimele de spionaj este notabilă și neobișnuită. Cele mai multe cazuri care implică furtul de informații clasificate au vizat angajații guvernamentali, precum Manning, și nu cei care publică informațiile în sine. După arestarea lui Assange, procurorii din Suedia au reluat o investigație penală în privința afirmațiilor potrivit cărora Assange a atacat sexual o femeie în timpul unei vizite în Suedia. La un moment dat, înainte de arestarea sa în Marea Britanie, procurorii suedezi l-au acuzat că a atacat două femei. Autoritățile suedeze au trimis recent autorităților britanice o nouă solicitare de extrădare a lui Assange. Decizia cu privire la țara care ar trebui să aibă șansa să-l acuze în primul rând este acum în mâinile secretarului de stat Sajid Javid, ministrul britanic pentru securitate internă.
Schimbarea rapidă a Departamentului de Justiție, cu depunerea unei acuzații mai substanțiale împotriva lui Assange, nu este surprinzătoare. În conformitate cu regulile de extrădare, Statele Unite au avut o fereastră de doar 60 de zile de la data arestării lui Assange la Londra pentru a adăuga alte acuzații. După aceasta, guvernele străine nu acceptă, în general, înlocuirea acuzațiilor.
