Clotilde Armand este una dintre aparițiile pozitive pe scena politicii românești. Franțuzoaica din politica noastră a stat ca un ghimpe în coasta psd-iștilor de la primăria celui mai bogat sector din Capitală, din fericire, desigur, pentru bucureșteni.

Vom vedea dacă Clotilde va ajunge în Parlamentul European, deși scorul prognozat pentru alianța USR-PLUS pare că îi asigură cu lejeritate postul de europarlamentar. Ceea ce știu cu siguranță este că franțuzoaica zgomotoasă, incomodă chiar și pentru colegii săi de partid, va fi mai harnică și mai eficientă decât zece bărbați la un loc.

Vă propun să remomerăm felul în care originala politiciană a ajuns în centrul atenției opiniei publice din României, la alegerile locale din 2016.

Nu știu dacă a fost furată la voturi sau nu Clotilde Armand, dar sunt sigură că locuitorii bucureșteni din sectorul 1 au pierdut un primar excepțional. Și nu mă refer la aerul de noutate sau prospețime pe care l-ar putea aduce în îmbâcsitul spațiu dâmbovițean. Un primar are nevoie de forță politică, de multă rațiune și imparțialitate ca să nu ia decizii sub impact emoțional și cred că ea ar fi fost capabilă de acest lucru.

Încerc să nu intru în povestea cu falsul electoral. Regulile erau clare de la început, orice politician care intră într-o cursă electorală știe și contextul în care se desfășoară lucrurile. Efectiv nu înteleg de ce USB-ul nu a avut observatori în toate sectiile, atâta vreme cât voturile le numără Pristanda dintr-un capăt în altul al țării. Noroc că numărătoarea cu pricina e de mare interes pentru procurori, dar durează până se face curățenie generală prin sistemul de votare, așa că vigilența era obligatorie duminică noaptea. Bunul simț de a te lăsa protejat de lege e aproape prostie în România, mai ales într-un sector unde interesele de grup sunt inimaginabil de mari.

Dar să revin la câte lucruri au pierdut bucureștenii care nu au votat-o pe Clotilde. Au pierdut o doamnă voluntară care se încăpățânează să ducă lucrurile până la capăt. Să se implice în proiectele dificile, dar nu utopice, să le bugeteze și să le urmărească până la finalizare. Să aibă discernământ în stabilirea priorităților și să aibă o viziune executivă  în implementarea proiectelor contractate. Să nu fie șantajabilă și să nu cedeze presiunilor politice. Ca să pun punct, au ratat șansa de a avea o primăriță care să nu irosească banii statului.

Părerea mea este că tocmai la capitolul incoruptibilitate ne-am poticnit. Gabriela Firea acuza partidul lui Nicușor Dan de minciuni și dezinformări doar pentru că a cerut renumărarea voturilor (nu mai vorbesc de faptul că tocmai PSD-ul, acuzat de fraudă electorală,  este partidul care acuză!). Mi s-a părut ciudată virulența ei, mai ales după un succes politic pe care în urmă cu zece ani nici nu l-ar fi visat. Pot doar să spun că diferența de calitate este vizibilă și asta enervează mai mult decât lasă să se vadă. Orgoliul feminin este mai puternic decât funcția dobândită. Scorul mare obținut de Clotilde, chiar la o primărie de sector, a pus-o în umbră. A strălucit femeia inteligentă, nesofisticată, tehnocrată, măritată cu un matematician de la Academia Română. Chiar mă gândeam, înainte de apariția lui Clotide, când ar fi auzit de un matematician, ar fi râs în hohote nevestele care stau pe spinarea afaceriștilor și politicienilor de mahala.

După povestea reușită cu franțuzoaica de la sectorul 1 putem accesa din nou speranța. La pachet cu încrederea că vin lângă noi, chiar alături de noi, oameni cinstiți, axați pe competență și seriozitate. Cu toate că a pierdut alegerile, mă consolez cu gândul că, fără să vrea sunt absolut convinsă, într-o noapte, Clotilde Armand a fost ghimpele care a dat frisoane mari.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 8 =