Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară. Totodată, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR a avertizat asupra incertitudinilor legate de inflație.
În şedinţa de miercuri, pe baza evaluărilor şi a datelor disponibile în acest moment, Consiliul de Administraţie al BNR a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,50 la sută pe an, concomitent cu întărirea controlului asupra lichidităţii de pe piaţa monetară; totodată, a decis menţinerea la 1,50 la sută pe an a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit şi la 3,50 la sută pe an a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard).
De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit, potrivit Mediafax.
Consiliul de administraţie al BNR a analizat şi aprobat Raportul asupra inflaţiei, ediţia mai 2019, document ce încorporează cele mai recente date şi informaţii disponibile.
Noul scenariu al prognozei evidenţiază perspectiva menţinerii ratei anuale a inflaţiei pe parcursul următoarelor trei trimestre deasupra intervalului-ţintei, urmată de revenirea şi menţinerea acesteia în jumătatea superioară a intervalului, până la finele orizontului prognozei, în condiţiile revizuirii în sens ascendent a traiectoriei ei prognozate, mai cu seamă pe orizontul scurt de timp.
Noul indice de stabilire a dobânzilor la credite IRCC, introdus la începutul lunii mai, nu trebuie privit ca un miracol care va face dreptate pentru toată lumea, pentru că pe piaţă există competiţie, iar băncile au libertatea de a-şi stabili marjele, a declarat guvernatorul BNR Mugur Isăresescu.
„Ultimele cifre arată că peste 50% dintre credite sunt acum cu dobândă fixă, aşa că s-ar putea ca peste un an să constatăm că facem referire la ceva shakesperian – „mult zgomot pentru nimic” – intrarea creditului în România spre dobândă fixă, mişcare care ar putea trece în plan secund toată dezbaterea în ceea ce priveşte ROBOR şi IRCC. Este posibil să avem o prezenţă dominantă a creditelor cu rată fixă”, a spus Isărescu, după şedinţa Consiliului de Administraţie a instituţiei de miercuri.
Guvernatorul a explicat că dacă inflaţia va urca, ROBOR la 3 luni va fi mai mare ca IRCC, „nu cu mult”, dar dacă inflaţia va scădea, ROBOR la 3 luni ar putea trece, „foarte probabil”, sub IRCC. Evoluţiile vor fi destul de strânse, a precizat Isărescu.
Guvernatorul spune că prognozele nu pot fi foarte exacte, în condiţiile în care mulţi factori acţionează asupra indicatorilor, inclusiv controlul lichidităţilor.
„BNR a validat această opţiune, trecerea spre un indice bazat pe tranzacţii, mai ales pentru că ROBOR, în rolul lui de indicator pentru credit, a fost demonizat, pur şi simplu. Orice indicator are valoare câtă vreme este credibil, dacă îl calci în picioare şi îl ţii numai în pumni, îşi pierde din credibilitate”, a spus Isărescu.
IRCC a înlocuit ROBOR de la începutul lunii mai în stabilirea ratelor la creditele pentru populaţie acordate la bănci. La momentul introducerii, IRCC a fost cu circa 1% mai mic decât ROBOR.
