Sunt ultimele zile de desfasurare ale Festivalului Enescu si trebuia! sa fie audiata si opera de o mare grandoare, munca si fara temporalitate a marelui compozitor roman.

Greu de interpretat, de inteles, de regizat, opera Oedip este o capodopera componistica pusa pe scenele lirice de teatre si artisti elitisti dat fiind nivelul de compozitie a marelui Enescu care a gandit aceasta muzica timp de 10 ani, intre 1921si 1931 .A dedicat-o Mariei Tescanu Rosetti (fostă Cantacuzino), cu care George Enescu se va căsători în 1937. Aceasta fusese una din doamnele de onoare ale Reginei Maria și, după o căsătorie cu prințul Cantacuzino și o pasiune pentru filozoful Nae Ionescu, și-a turnat acid pe față de dorul lui George Enescu de care era îndrăgostită nebunește.

Din 2011, fiecare editie a Festivalului Enescu cuprinde in repertoriu aceasta lucrare pe scena, cu participarea Orchestrei, Corului și Ansamblului de Balet al Operei Naționale București si solistii Operei Romane ca onoare suprema a marelui compozitor.

 In acest an, 2019, pe 21 Septembrie, in cadrul festivalului  avem ocazia de a vedea  pe scena Operei Romane din Bucuresti, sub indrumarea dirijorului TIBERIU SOARE – pe solistii ȘTEFAN IGNAT Oedipe (bariton), CĂTĂLIN ȚOROPOC Tiresias (bas-bariton), DAN INDRICĂU Creon (bariton), LIVIU INDRICĂU Păstorul (tenor), MARIUS BOLOȘ Marele Preot (bas), IUSTINIAN ZETEA Phorbas (bas), ION DIMIERU Străjerul (bas), DANIEL POP Tezeu (bariton), LUCIAN CORCHIȘ Laios (tenor), OANA ANDRA Iocasta (mezzosoprană), SORANA NEGREA Sfinxul (mezzosoprană), STANCA MARIA MANOLEANU Antigona (soprană), ANTOANETA BUCUR Meropa (contralto), ZOICA ȘOHTERUS O femeie tebană.

Este posibil ca imaginea să conţină: 1 persoană, text

Opera gandita in 4 acte are o durata de aproape 3 ore si parcurge nu numai o legenda istorica ci o lectie de viata, de soarta, de intelegere a miiciei noastre ca indivizi. Si inca o data, peste tot, maretia lui Enescu !

Acțiunea se petrece în Grecia antică, secolul V î. Hr.
ACTUL I. În palatul regal din Theba poporul sărbătorește nașterea fiului lui Laios (tenor) și al Iocastei (mezzo-soprană) – cor. Doar bătrânul proroc Tiresias (bas) are chipul întunecat. Copilului i se aduc daruri bogate (scenă de balet). Marele Preot îi întreabă pe părinți ce nume vor să dea noului născut, dar înainte ca aceștia să poată răspunde, Tiresias scoate un vaiet prelung căci cunoaște cumplitul de!stin care îi este sortit pruncului. Drept pedeapsă că Laios nu a urmat porunca lui Apollo de a muri fără urmași, fiul său este condamnat să-și ucidă tatăl și să devină apoi soțul mamei sale. Doborât de durere, Laios încredințează copilul unui păstor cu porunca de a-l arunca în prăpăstiile munților Kithairon.ACTUL II. (Preludiu orchestral). Ciobanul, cuprins de milă, nu l-a ucis pe fiul regelui Laios, ci l-a dat unui sclav. Acesta avea grijă de fiul stăpânului său, dar pruncul murise. Fără a ezita, bărbatul îl ia pe Oedip și îl crește, declarându-l drept fiul lui Polyb, regele Corintului și al soției sale Meropa.
Au trecut 20 de ani. Îngândurat Oedip își amintește cuvintele oracolului lui Apollo care nu i-a primit jertfa, pentru că venea din partea celui sortit să-și omoare tatăl și să se căsatorească cu propria mamă. Înspăimântat, Oedip vrea să fugă din casa celor pe care îi crede părinții lui. El nu răspunde chemării lui Phorbas de a participa la serbări. Când Meropa se apropie de el, Oedip îi cere să jure că este cu adevărat fiul ei. Cu conștiința curată, Meropa jură. Oedip este hotărât să părăsească Corintul pentru a se împotrivi astfel nemiloasei ursite. (Interludiu orchestral)
La o răspântie, unde se întretaie trei drumuri, un cioban cânta din fluier. Ajuns aici Oedip – pribeagul – se oprește nehotărât (arie). Apare Laios însoțit de doi slujitori. Zărindu-l pe tânăr, el îi cere să elibereze drumul, insultându-l și încercând să-l lovească. Mâniat peste măsură, Oedip îl omoară pe rege fără să știe că și-a ucis propriul tată. (Interludiu orchestral)
Un sfinx (contra-alto) trimis de zei terorizează poporul Thebei, pe care numai cel care va reuși să dezlege enigma încredințată de muze, îl va putea salva. Conducătorii Thebei au hotărât să ofere coroana și mâna văduvei lui Laios drept răsplată salvatorului. Oedip trezește Sfinxul din somnul lui adânc. Acesta îl privește amenințător și-i cere, să răspundă la întrebarea: „Cine este mai puternic decât destinul?” (aria Sfinxului). „Omul”, răspunde Oedip fără ezitare. Învins, Sfinxul moare. Creon (bariton) îl proclamă pe Oedip rege al Thebei și soț al Iocastei. (încoronarea lui Oedip – cor). Și cea de-a doua prezicere a lui Tiresias s-a împlinit.ACTUL III. Locuitorii Thebei mor bolnavi de ciumă (cor). Ei îl imploră pe Oedip să salveze orașul pentru a doua oară. Sosește Creon trimis de Oedip la Delfi pentru a afla voința zeilor. Acesta amenință că nu vor izbăvi orașul de molimă atâta timp cât ucigașul lui Laios se va afla între zidurile lui. Tiresias este chemat, dar el refuză să răspundă la întrebările lui Oedip. Acesta îl acuză de uciderea regelui, neputând bănui un alt motiv al tăcerii bătrânului proroc. În cele din urmă, acesta îi dezvăluie adevărul: el, Oedip, este ucigașul lui Laios. Convins de nevinovăția lui, Oedip îl acuză pe Creon că l-a plătit pe Tiresias pentru a-i lua lui tronul, dar atunci când Iocasta îi povestește împrejurările în care a murit fostul ei soț, se cutremură începând să bănuiască adevărul. Ciobanul chemat de Creon întărește spusele Iocastei. De la Phorbas, trimis la Theba pentru a-l aduce pe Oedip înapoi în Corint, se află adevărul în legătură cu copilul substituit. Îngrozită, Iocasta se sinucide. Pentru a se pedepsi pe sine, Oedip își ia singur lumina ochilor. Alungat de către Creon din cetate, Oedip pleacă urmat de fiica sa Antigona (cor).ACTUL IV. După ani de pribegie, Oedip ajunge în apropierea orașului Athena, unde domnește Thezeu (bariton). Antigona îi descrie tatălui ei orb locurile unde au poposit. Creon, însoțit de câțiva thebani, încearcă să-l convingă pe Oedip să revină în Theba unde își va recăpăta tronul. Acolo, Eteocle și Polynice, cei doi fii ai lui Oedip, se ceartă pentru tron. Întrebat, oracolul de la Delfi a răspuns că dreptatea va fi de partea aceluia care îl va avea alături pe Oedip. Încercând să-l silească pe rege să revină în Theba, Creon vrea s-o răpească pe Antigona, dar este oprit de sosirea lui Thezeu. În fața athenienilor Creon îl acuză pe Oedip, dar acesta își susține cu tărie nevinovăția. Athenienii îi dau dreptate nefericitului rege pe care îl primesc să rămână în cetatea lor, înțelegând că Oedip nu a comis crimele din propria-i voință. Înainte de a muri, Oedip își ia rămas-bun de la Antigona pe care o încredințează lui Thezeu.
Secure Trafic.ro - Clasamente si Statistici site-uri

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

2 + 2 =