Teritoriile din centrul și nordul Italiei, „poluate” de Ndrangheta, au suferit de o pierdere constantă a ocupării forţei de muncă, din cauza penetrării criminalităţii în lumea antreprenoriatului.

Banca Italiei estimează că, din 1971 până în 2011, zonele geografice aflate sub controlul Ndranghetei ​​au pierdut 28% din forța de muncă, scrie publicația italilană Ilsole24ore.

O hemoragie înregistrată de tehnicienii Băncii Italiei într-un studiu care calculează la nivel matematic cât de mult afectează lumea muncii prezența mafiei . Un context care arată – dacă mai este nevoie de asta – felul în care criminalitatea organizată încetinește dezvoltarea zonelor care ajung sub controlul acesteia.

Un control capilar, care reușește să polueze lumea antreprenoriatului, a profesioniștilor, a administrației publice, a agențiilor de aplicare a legii și a politicii, așa cum rezultă din rapoartele informative ale Direcției Naționale Antimafia.

Prăbuşirea ocupației în zonele în care s-a infiltrat Ndrangheta este cuprinsă, aşa cum am menționat, într-un dosar care clarifică strategia criminală într-un mod tehnic: Ndrangheta tinde să intre în companii care trec prin perioade cu dificultăți financiare și care operează în sectoare legate mai strâns de cererea publică sau, în orice caz, mai potrivite pentru reciclare; infiltrarea este asociată cu o creștere semnificativă a cifrei de afaceri a companiilor implicate, din cauza injecțiilor cu bani „murdari” care poluează piața; răspândirea bandelor având efecte negative asupra creșterii agregate pe termen lung.

Această penetrare a produs o pierdere gravă a ocupaţiei în aproximativ 40 de ani. Banca Italiei estimează că între 1971 și 2011, zonele din Italia Centrală și de Nord au pierdut aproximativ 28% din forța de muncă. Studiul merge mai departe. Au fost analizate companiile care au ajuns sub controlul direct sau indirect al bandelor.

S-a constatat că, datorită introducerii capitalului mafiot, companiile au avut o creștere exponențială aparentă, dar că în realitate se trata de o creștere fictivă, care se baza pe o serie de facturi false, cu scopul de a spăla banii murdari proveniţi din traficul de droguri, uzură și extorsiune.

Tehnicienii de la Banca Italiei subliniază că „Ndrangheta tinde să intre în companii cu dificultăți economice și financiare”, preferându-le pe cele care lucrează în strânsă legătură cu publicul, dar și pe cele în care spălarea de bani din activități ilicite este mai simplă.

Studiul nu ia în considerare infiltrarea criminală deja masivă din inima Europei. Un detaliu extrem de important, având în vedere că anchetatorii antimafia înregistrează constant triangulări ale facturilor false între companiile italiene și alte companii împrăștiate în Austria, Germania, Olanda, Slovenia, România, Croația și Anglia.

Conform estimărilor fiabile, veniturile ilicite ale organizației – ramificate în întreaga Italie, Europa Centrală, America de Nord și de Sud și Australia – s-au ridicat în 2010 la 3,5 miliarde de euro, aproape dublu față de Cosa Nostra. Într-un dosar din 2013, Europol indică ‘ndrangheta ca fiind una dintre cele mai bogate și mai puternice organizații la nivel global.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 3 =