Caută
Close this search box.

Memorialul Victimelor Holocaustului, ceremonie de depunere de coroane și flori

O ceremonie de comemorare şi depunere de coroane de flori, la care au participat reprezentanţi ai Preşedinţiei, Parlamentului, Guvernului, ai Corpului diplomatic, ai comunităţii evreieşti şi ai societăţii civile, s-a desfăşurat, joi, la Memorialul Victimelor Holocaustului din Bucureşti.

Preşedinte Camerei Deputaţilor, Marcel Ciolacu, a subliniat, în mesajul transmis participanţilor la eveniment, că aceste manifestări evidenţiază angajamentul permanent al autorităţilor române în combaterea antisemitismului, a tuturor formelor de intoleranţă şi discriminare, precum şi a discursului bazat pe ură.

„Subliniez adoptarea de către Parlamentul României a unor iniţiative parlamentare esenţiale, care au o importanţă majoră în plan naţional şi internaţional, promovate de deputatul minorităţii evreieşti şi susţinute de către toate grupurile parlamentare: Legea privind combaterea antisemitismului, care stabileşte măsuri concrete şi dure pentru sancţionarea promovării în public a oricăror forme de concepţii, doctrine, acţiuni sau materiale cu caracter antisemit, respectiv legile care-i privesc în mod direct pe supravieţuitorii Holocaustului din România, cel mai recent exemplu fiind proiectul care a eliminat dificultăţile şi a simplificat procedura pe care supravieţuitorii Holocaustului trebuie s-o urmeze pentru a primi sprijinul material la care au dreptul”, a amintit Ciolacu, în mesajul care a fost prezentat de deputatul Silviu Vexler.

El a salutat adoptarea Legii pentru înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului.

„Sunt convins că muzeul va fi un centru de educaţie, ale cărui elemente centrale vor fi prezentarea contribuţiei evreilor la dezvoltarea României, a tradiţiilor evreieşti din ţara noastră şi promovarea memoriei victimelor Holocaustului. Nu trebuie să uităm că, recent, pentru prima dată, statul român a recunoscut oficial, printr-o lege, contribuţia şi sacrificiul soldaţilor evrei în Primul Război Mondial, când aceştia au luptat cu loialitate şi bravură pentru România, deşi la momentul respectiv nu aveau nici măcar cetăţenie română”, a completat preşedintele Camerei Deputaţilor.

La rândul său, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, a amintit o serie de acţiuni întreprinse pentru aducerea la lumină a unor atrocităţi produse în timpul Holocaustului, precum trenul morţii Iaşi – Călăraşi, masacrul de la Ploieşti din 1940, după cutremurul din septembrie.

„Noi ne amintim toate aceste lucruri şi reamintim poporului român. Am avut un moment de satisfacţie cu totul specială, în ziua de 8 octombrie, participând la ceremonia de semnare a Decretului de aplicare a legii adoptate de Parlamentul României privind înfiinţarea Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România. Este unul din punctele neîndeplinite încă din cunoscutul Raport al Comisiei Wiesel. E drept, au trecut cam mulţi ani de-atunci, din 2006 şi până acum, dar iată că Dumnezeu a făcut, avem şi această lege şi sperăm ca, într-un an-doi, acest muzeu să devină cu adevărat funcţional”, a mai spus Aurel Vainer.

Ambasadorul Satului Israel în România, David Saranga, a atras atenţia că „ignoranţa şi indiferenţa sunt de neiertat şi sunt factorii care permit xenofobiei, intoleranţei şi antisemitismului să existe şi astăzi în societatea noastră”.

„Chiar ieri, de Yom Kippur, a avut loc un atac cu caracter antisemit asupra unei sinagogi din Halle, Germania, pentru simplul motiv că erau evrei care veniseră să se roage la sinagogă. Trezeşte-te Europa! Aceste atitudini extremiste nu reprezintă o ameninţare doar asupra comunităţilor evreieşti. Ele sunt o ameninţare asupra valorilor europene, asupra proiectelor europene”, a spus Saranga.

El a remarcat că „autorităţile române au făcut, în ultimii ani, eforturi remarcabile în promovarea educaţiei asupra subiectului Holocaustului”.

„De asemenea, au luat măsuri concrete prin adoptarea de legi care interzic negarea Holocaustului, previn şi combat antisemitismul. Salutăm, de altfel, legea, recent adoptată, privind înfiinţarea Muzeului Naţional al Evreilor şi al Holocaustului care este foarte importantă în consultarea acestei tragedii din istoria recentă a României. Un alt exemplu este adoptarea definiţiei de loc al antisemitismului la Bucureşti, în mai 2016, de către Alianţa Internaţională pentru Memoria Holocaustului. (…) Mulţumim preşedintelui României, mulţumim Guvernului şi Parlamentului României pentru toate eforturile importante. Putem constitui un viitor, doar prin asumarea trecutului”, a punctat ambasadorul Statului Israel.

Organizat de Institutul Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, evenimentul a avut loc cu prilejul împlinirii a 78 de ani de la începerea deportării evreilor din România în Transnistria şi a 75 de ani de la deportarea evreilor din Ardealul de Nord la Auschwitz.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele stiri