Judecătorii ÎCCJ au motivat decizia în Dosarul Retrocedărilor, în care Radu Mazăre a fost condamnat definitiv la 9 ani de închisoare, alături de alți 31 de inculpați, funcționari din primărie, afaceriști, notari și evaluatori.

Magistrații vorbesc despre „o veritabilă organizație de tip mafiot”, de ”devalizarea patrimoniului” cu bună știință și de o ”grupare infracțională” țesută în Primăria Constanța, în care cel mai important rol l-a jucat Radu Mazăre.

Judecătorii ar fi vrut să îi aplice o pedeapsă mai mare fostului primar și susțin că cei 9 ani primiți reprezintă o sentință ”moderată” din cauză că procesul a durat nepermis de mult și i s-a încălcat dreptul la o judecată în termen rezonabil.

Principalele concluzii din motivarea de peste 400 de pagini:

”Inculpații nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea terenurilor”

Judecătorii Ionuț Mihai Matei, Ioana Bogdan și Ioana Alina Ilie și-au motivat dur decizia prin care i-au trimis la închisoare pe șefii administrației constănțene, acuzați că au retrocedat ilegal sute de terenuri din parcuri, de pe plajă și din restul orașului. În total, 1 milion de metri pătrați. Magistrații vorbesc de o ”veritabilă organizație de tip mafiot” și explică de-a lungul a zeci de pagini cum Mazăre și gruparea sa nu au reușit să explice logic și convingător cum și de ce, în final, terenurile au ajuns în proprietatea lor și a apropiaților lor:

”Conlucrarea în acest caz dintre așa zișii cesionari de drepturi și reprezentanții autorităților locale, ce a implicat folosirea unor acte false întocmite în deplină cunoțtință de cauză de notari, este emblematică pentru asocierea infracțională constituită la nivelul municipiului, care a funcționat ca o veritabilă organizație de tip mafiot și al cărei scop a fost devalizarea patrimoniului acestui municipiu în beneficiul unor terți (…) Acești inculpați nu au avut nicio reținere pentru a intra în stăpânirea unor terenuri din patrimoniul Constanței deși știau că acest lucru se face prin încălcarea legii. O poziție aparte în acest grup o au inculpații Giurgiucanu, Săvulescu, Borcea, Camboianu și Ionescu, care pe baza unui plan extrem de elaborat, cu contribuția unor notari, au intrat în stăpânirea a 96 de terenuri din patrimoniul municipiului (…) Clamându-și nevinovăția, inculpații nu au putut explica într-o manieră logică și convingătoare cum se explică faptul că unele din terenurile atribuite au ajuns în final în stăpânirea lor (a se vedea cazul inculpatului Mazăre) ori faptul că s-au implicat în încheierea unor antecontracte (cazul inculpatei Dospinescu) sau cesiuni de drepturi (cazul Racu) cu privire la terenuri care încă nu fuseseră atribuite, punând în legătură persoanele îndreptățite cu terții interesați de cumpărarea terenurilor”, arată judecătorii în motivare.

”Nu au putut explica logic și convingător cum au ajuns terenurile în stăpânirea lor”
Magistrații spun că un rol extrem de important în asocierea infracțională l-a avut chiar evaluatorul terenurilor, Alin Dima, pe care l-au condamnat la 6 ani de închisoare:

”Un loc însemnat revine inculpatului Dima, care a subevaluat o parte din terenurile atribuite (…) manifestând la rândul său un dispreț profund pentru patrimoniul municipiului Constanța la a cărui devalizare a contribuit împreună cu membrii comisiei și primarul municipiului Constanța”, se arată în motivare.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here