Un dosar al lui Sebastian Ghiţă se va rejudeca de la zero

Un complet de 5 judecători al Înaltei Curţi a decis miercuri, cu majoritate, de voturi să trimită spre rejudecare dosarul în care fostul deputat PSD Sebastian Ghiţă şi fostul primar al Ploieştiului Iulian Bădescu sunt judecaţi pentru corupţie, potrivit site-ului ÎCCJ.

Acest lucru presupune ca procesul lui Ghiţă să fie reluat de la zero. Iniţial, fostul deputat a fost achitat, însă acum completul de apel a ţinut cont de decizia CCR privind lipsa completurilor specializate pe corupţie de la ÎCCJ şi a trimis cazul spre rejudecare, de această dată la un complet specializat pe corupţie. Judecătorii care au decis rejudecarea sunt Iulian Dragomir, Simona Neniţă şi Constantin Epure, în vreme ce opinia separată a fost semnată de judecătorii Ionuţ Matei şi Marius Foitoş.

”Cu majoritate, respinge, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare (…) Desfiinţează sentinţa penală apelată şi trimite cauza spre rejudecare Secţie Penale a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie”, arată decizia majoritară, în timp ce magistraţii care semnează opinia separată ar fi vrut chestionarea CJUE cu privire la obligativitatea deciziei CCR.

”Cu opinia separată, în sensul sesizării Curţii de Justiţie a Uniunii Europene în vederea pronunţării unei hotărâri preliminare cu următoarele întrebări preliminare:

1. Articolul 19 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 325 alin. (1) din Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene (…) trebuie interpretate în sensul că se opun adoptării unei decizii de către un organ exterior puterii judecătoreşti, Curtea Constituţională a României, care să soluţioneze o excepţie procesuală care ar viza o eventuală nelegală compunere a completurilor de judecată, în raport de principiul specializării judecătorilor la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (neprevăzut de Constituţia României) şi să oblige o instanţă de judecată să trimită cauzele, aflate în calea de atac a apelului (devolutivă), spre rejudecare, în primul ciclu procesual la aceeaşi instanţă?
2. Articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană şi articolul 47 alineatul (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene trebuie interpretate în sensul că se opun constatării de către un organ exterior puterii judecătoreşti a nelegalei compuneri a completurilor de judecată din cadrul unei secţii a instanţei supreme (completuri compuse din judecători în funcţie, care la momentul promovării îndeplineau inclusiv condiţia specializării solicitată pentru a promova la secţia penală a instanţei supreme)?
3. Aplicarea prioritară a dreptului Uniunii trebuie interpretată în sensul că permite instanţei naţionale să înlăture aplicarea unei decizii a instanţei de contencios constituţional, care interpretează o normă inferioară Constituţiei, de organizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, inclusă în legea internă privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, normă interpretată în mod constant, în acelaşi sens, de o instanţă de judecată timp de 16 ani?
4. Conform articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene Principiul liberului acces la justiţie, include specializarea judecătorilor şi înfiinţarea unor completuri specializate la o instanţă supremă?”, se arată în opinia separată din dosarul lui Ghiţă.

În schimb, în dosarul fostului poliţist Traian Berbeceanu şi a foştilor procurori DIICOT care ar fi fabricat probe împoriva lui, un complet format din judecătorii Marius Foitoş, Ionuţ Matei, Mirela Popescu, Simona Neniţă şi Constantin Epure a decis sesizarea CJUE. Iarăşi a fost decizie luată cu majoritate. Magistraţii Matei, Foitoş şi Popescu au hotărât sesizarea CJUE.