Preşedintele Humanitas, Gabriel Liiceanu, a declarat că editura pe care a înfiinţat-o în urmă cu 30 de ani este cea mai bogată din România, în ceea ce priveşte portofoliul, echipa şi publicul său.

„Bogăţia unei edituri stă în portofoliul ei (…), dacă are autorii doriţi în clipa aceea de populaţia unei ţări. În al doilea rând, bogăţia unei edituri stă în echipa pe care şi-a format-o şi în al treilea rând, în publicul pe care şi-l apropie”, a afirmat scriitorul.

El şi-a amintit cum a fost invitat, în urmă cu trei decenii, să restructureze Editura Politică. „Editura pe care am fost eu numit s-o restructurez, să o azvârlim peste bord şi să punem în locul ei ceva care să spele minţile oamenilor de 45 de ani de idiotizare ideologică, editura aceasta (…) nu era pe zero, era pe minus. Plecai dintr-un minus. Echipa pe care o moştenisem de la Editura Politică avea 15 redactori în departamentul de documente de partid. Erau inutilizabili. Nu de la zero am început, de la minus”, a susţinut Liiceanu.

Acesta a apreciat că în prezent „toată elita intelectuală umanistă a României constituie corpul de autori ai editurii”. „Socotesc că în clipa de faţă, după aceste trei criterii ale mele, Humanitas este cea mai bogată editură din România. Bogat nu înseamnă bani, nu înseamnă cifra de afaceri în clipa asta”, a spus Liiceanu.

El a apreciat că la Humanitas există autori care „au schimbat orbita, soarta unui domeniu”. Astfel, a subliniat scriitorul, Lucian Boia, cu volumele sale, „a mutat istoriografia în România de pe orbita naţionalismului, al naţionalismelor de tip Ceauşescu şi al mitologizărilor de tot soiul, pe linia ştiinţei”. De asemenea, Mircea Cărtărescu „a schimbat soarta prozei româneşti”, iar Andrei Pleşu a creat o „hermeneutică a creştinismului”. Totodată, i-a evocat pe Ioana Pârvulescu, autoarea datorită căreia „Caragiale a fost înţeles altfel” şi pe Horia-Roman Patapievici, care „a instituit istoria ideilor ca disciplină de sine stătătoare”.

„Aici sunt aceşti oameni care reprezintă bogăţia reală a editurii”, a spus Liiceanu la evenimentul aniversar de la Humanitas Cişmigiu, unde au fost prezenţi o parte din autorii editurii.

În acest context, scriitorul Radu Paraschivescu a mărturisit că experienţa Humanitas l-a învăţat „ce monedă forte este în continuare prietenia şi felul în care joacă în această editură puterea admiraţiei”.

Mircea Cărtărescu a arătat o scrisoare veche de 27 de ani, ce i-a fost trimisă de Gabriel Liiceanu, care îl invita să colaboreze cu editura.

„Acestei scrisori eu îi datorez colaborarea cu Humanitas. (…) Pentru mine Humanitas a fost o mare şansă, pentru că eu sunt un singuratic şi aş fi rămas poate aşa, dincolo de faptul că n-aş fi avut unde să public. La Humanitas mi-am găsit prietenii”, a spus autorul.

Cei 30 de ani de la înfiinţarea Humanitas vor fi sărbătoriţi prin conferinţe, campanii de încurajare a lecturii, dar şi cu două cărţi-cadou: „Povestea Insulei Humanitas”, de Gabriel Liiceanu, deja publicată şi „Amintiri de la Humanitas”, un volum colectiv ce va apărea în mai. Cele două cărţi le sunt oferite clienţilor editurii, la cumpărarea unui volum.

Aniversarea va fi marcată, a explicat directorul general Humanitas, Lidia Bodea, şi printr-o serie de conferinţe, care începe cu un dialog Liiceanu-Patapievici şi se va încheia cu o discuţie între Gabriel Liiceanu şi Andrei Pleşu.

Evenimentele aniversare, a spus ea, sunt şi „prilejul de a afla ce e în spatele cărţilor, cum arată în culise o carte, de ce costă cât costă o carte”. „Cred că nu multă lume ştie că în spatele unei cărţi sunt 7-8, uneori chiar 10 oameni, pe lângă autor şi ce alte nume mai pot fi citite acolo”, a punctat Bodea.

Humanitas a publicat, în 30 de ani, peste 3.000 de titluri şi 30 de milioane de cărţi, arată reprezentanţii editurii.

116 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

8 + 2 =