Astăzi are cuvântul la rubrica „Artiştii, pandemia şi izoleta culturală” tot un fost coleg de la I.A.T.C „I.L. Caragiale”, coleg de promoţie, actorul Carol Erdos.
Numele lui este strâns legat de Teatrul de Nord din Satu Mare. Înainte să se dedice artei teatrale a fost, o perioadă miner la Petrila. Era firesc, ca fiu de miner, să urmeze o tradiţie în familie deşi mamei i-a fost mereu teamă să nu moştenească şi destinul tragic al părintelui, ucis de o explozie în adâncuri. A rămas orfan la 11 ani. S-a maturizat brusc, a devenit tăcut şi interiorizat.
Mi-am amintit, discutând cu el la telefon, câteva versuri din Imnul minerilor :
” În mină Dumnezeu cu noi
Afară griji și nevoi
Deasupra noastră n-avem cer
C-așa e viața de miner”
Carol Erdos a ales lumea teatrului. Pe lângă sutele de roluri jucate pe scenă, a semnat şi regia mai multor spectacole, a adus în programul Teatrului de Nord din Satu Mare conceptul de Talkshow scenic şi a lansat mai multe scenarii dramatice pe texte de Octavian Paler. Pe scenă cât şi ca spectacole radiofonice. A fost şi este profesor la Şcoala de Arte Satu Mare, elevii săi obţinând succese importante în carieră în România dar şi la Londra sau chiar peste Ocean, la Hollywood. A devenit unul dintre cei mai apreciaţi actori din zonă, dar şi un maestru ai cărui discipoli nu uită cine le-a deschis calea în profesia.
„Cu părul nins şi barba albă, ca un veşnic Moş Crăciun, Carol Erdos bucură publicul Teatrului de Nord din Satu Mare cu fiecare apariţie pe scenă, de aproape jumătate de secol. A jucat peste 150 de roluri principale, iar timp de 15 ani a condus destinele Teatrului de Nord„ Spectatorii, presa, studenţii, prietenii îi apreciază dedicarea. E modest şi puţin vorbăreţ, comentează, cu umor pe reţelele de socializare evenimentele culturale. Postează fotografii din teatru dar şi din familie, e un bunic fericit, un soţ trist care şi-a pierdut partenera de viaţă acum mai mulţi ani. Îi venerează, discret amintirea.
– Carol, viaţa noastră „cea de toate zilele” a luat o turnură neaşteptată. Cineva a spus :„Stop cadru !”
- Această nenorocire ne oprește spectacolele cu „Procesul” de V. Butulescu montare în plină pregătire la teatrul „Ion D. Sîrbu” din Petroșani. În piesă eu îl joc pe nenea Gery, petrileanul meu, prietenul mai mare, adică Ion. D. Sîrbu filozoful și dramaturgul și scriitorul romanului „Adio Europa”!Nu e vorba numai de proiectele de la Petroşani.La Teatrul de Nord din Satu Mare începusem repetiţiile la „Băieții de pe strada Pal” de Molnar Ferenc. Totul a venit atât de brusc încât nu am apucat să facem nici o fotografie!
– Să privim lumea de mâine când vom primi, din nou, comanda : „Motor”. Sunt curioasă să-ţi cunoasc părerea, oare cum va arăta societatea noastră, abia ieşită dintr-un coşmar în care doar norocul a făcut diferenţa între viaţă şi moarte?
- Cred că după acest cutremur uriaş, vârtej sufletesc în primul rând, omenirea se va trezi! Şi va renaşte! Iar cei care au trăit ca într-un film de serie B, stupid, periculos și fără sens, fără inimă vor dispare sau…vor fi de nevăzut! Pământul se va vindeca, la fel ca și noi oamenii, ne vom regăsi întristați pentru cei pierduți, dar cu puterea de a privi spre noi orizonturi! Vom face noi alegeri și vom trăi cu totul altfel, poate nu îl vom uita așa de des pe cel ce ne este Stăpân și Apărător, pe Dumnezeu !
