La 15 august, Biserica Ortodoxă praznuiește Adormirea Maicii Domnului, cea mai mare sărbătoare închinată Maicii Domnului. În această zi comemorăm moartea şi îngroparea Maicii Domnului şi mutarea ei la cer.
Credincioșii au ajuns la Mănăstirea Nicula încă de ieri, ca să poată participa la toate slujbele.
Pelerinilor veniți toate colțurile țării le-a fost greu să găsească un loc peste noapte. În cele din urmă însă, autoritățile au permis ca amplasarea corturilor să fie făcută în partea din spate a lăcășului de cult, spre pădure.
Oamenii care au venit în pelerinaj spun că măsurile luate de autorități îi fac să se simtă în siguranță.
Câteva sute de jandarmi, polițiști, pompieri, salvatori SMURD, dar și voluntari de la Inspectoratul pentru Situații de Urgență monitorizează desfășurarea evenimentelor.
Jandarmii stau și în biserică, lângă icoane, pentru a-i atenționa pe credincioși să nu se atingă de acestea.
Pentru a preveni răspândirea infecției cu coronavirus, autoritățile au restricționat și accesul mașinilor din satul Nicula spre mănăstire.
Nici comercializarea produselor alimentare sau împărțirea sarmalelor nu mai sunt permise.
Punctul de atracție îl constituie icoana făcătoare de minuni care, de-a lungul vremii, a fost venerată de milioane de pelerini.
Slujbele din această seară și de la noapte sunt cele mai așteptate de credincioși.
Va fi scoasă din biserică icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, la ora 21:30, iar după miezul nopții se va face înconjurul lăcășului de cult.
Icoana va fi purtată pe brațe de preoți, așa cum se obișnuiește în fiecare an.
Va fi o noapte de rugăciune la Nicula, iar în zori vor fi oficiate noi slujbe.
Anual, de Adormirea Maicii Domnului, la Mănăstirea Nicula din Cluj are loc tradiționalul pelerinaj.
Icoana făcătoare de minuni de la Nicula, pictată în anul 1681 și pelerinajul anual
Sfânta icoană a Maicii Domnului de la Nicula a fost pictată de către preotul ortodox Luca, din comuna Iclod, judeţul Cluj, în anul 1681. Ea s-a pictat la cererea şi pe cheltuiala nobilului român Ioan Cupşa din Nicula, care a donat-o bisericii din acest sat.
Fără îndoială că preotul iconar Luca a fost un om viaţă duhovnicească aleasă, dublată de un real talent artistic. Cu penelul său măiestrit a zugrăvit şi multe alte icoane, dintre care se păstrează unele până în zilele noastre.
Trei dintre ele sunt făcătoare de minuni. Una existentă la mănăstirea Strâmba, din judeţul Sălaj numită “Dulcea sărutare’’, iar cealaltă în biserica sfinţii apostoli Petru si Pavel, măreața catedrală ce se construieşte în cartierul Mănăştur din municipiului Cluj-Napoca. A treia, cea mai renumită, cea mai iubită şi mai cinstită pentru multele ei minuni şi binefaceri, este cea de la Mănăstirea Nicula. Renumele şi minunile ei binefăcătoare au depăşit demult graniţele ţării şi bisericii noastre româneşti, fiind, fără îndoială, numărată şi venerată între cele mai vestite icoane făcătoare de minuni ale ortodoxiei universale. Zugrăvită după rânduiala erminiei bizantine, încadrată în categoria odighitria (îndrumătoarea), ea s-a remarcat dintru început prin frumuseţea ei artistică, dar mai mult decât atât printr-o cerească frumuseţe duhovnicească, scrie publicația Cuvânt-ortodox.ro.
In continuare, privind sfânta icoană, vedem că mâna dreaptă a sfintei Fecioare este îndreptată spre Fiul ei, arătând originea Lui divină, dar şi prezentându-se pe sine ca ceea ce arată calea. Ea, prin smerenia, curăţia şi iubirea ei ne arată calea care conduce sufletele spre Hristos-Dumnezeul Om, ca unic Mântuitor al nostru. Iar Pruncul, deşi este purtat şi ţinut în braţe de Maica Sa, braţul ei fiind mai mult decât un tron de Heruvimi, binecuvintează cu mâna dreaptă. Prin aceasta se prezintă pe Sine ca Făcătorul, Atotţiitorul şi Proniatorul a toate cele zidite, inclusiv al Maicii Sale. Un alt document din anul 1930 aminteşte proportiile icoanei zugrăvite pe lemn de tei ca având o lungime de 86 de cm şi lăţimea de 65 de cm, grosimea scândurii având 2 cm.
