Cu o uriașă carieră didactică de peste 30 de ani, ca profesor de matematică și director al unui important liceu din Capitală, profesorul Ștefan Vlaston a fondat, între altele, asociația EDU CER, una din principalele forțe ale societății civile în materie de educație. Cu puține zile în urmă, profesorul Vlaston a pus pe blogul său o întrebare esențială în contextul actual al unui inevitabil și necesar învățământ on-line: Cum se pot face, efectiv, transmisiile „live“ ale lecţiilor  din săla de clasă pentru elevii care stau acasă?

”Este momentul ca ministerul Educaţiei să facă urgent o demonstraţie înregistrată şi să o prezinte publicului interesat.” , afirmă Vlaston. Din păcate, acest lucru nu mai este posibil în timpul foarte scurt rămas până la 14 septembrie.

Profesorul pune apoi punctul pe ”i”: ”Pentru dna ministru Anisie lucrurile sunt simple. La întrebarea reporterului:  “În cazul în care avem o şcoală în care se desfăşoară simultan şi învăţământul cu prezenţă fizică şi cel online, cum gestionează situaţia aceasta un profesor? Are pe de-o parte orele în şcoală şi reia toate aceste ore şi în online, adică munceşte dublu? “, dna ministru răspunde:

„Nu, nu este vorba despre acest lucru, transmisia de face din şcoală. Deci în clasă profesorul intră în sala de curs, intră pe platformă, se conectează pe platformă, se conectează şi elevii care sunt acasă şi urmăresc LIVE ce se întâmplă în clasă. Deci profesorul îşi desfăşoară ora normal cu elevii din clasă şi urmăresc lecţia respectivă şi cei de acasă.”

Practic, ne apropiem de esența problemei enunțate. Se invocă o așa-zisă soluție, aceea a cunoscutelor și răspânditelor camere de suporaveghere, prezente acum cam peste tot, inclusiv în școli:

”Persoanele care i-au explicat dnei ministru fac confuzie între camerele de supraveghere audio-video, folosite la examenele nationale,  şi cele necesare transmiterii live a unui eveniment. Camerele de supraveghere, similare celor aflate pe străzi, sunt fixe, dau o imagine de ansamblu a spaţiului supravegheat, fără focalizări live. În funcţie de calitatea camerelor de supraveghere nici nu pot fi urmărite în timp real, ci doar prin derularea, la nevoie, a unor imagini. O astfel de cameră de supraveghere, plantată în spatele clasei, dă doar o imagine statică, adesea cu imagini neclare şi sunet distorsionat şi de slabă calitate.

Să urmăreşti o lecţie live, din care să şi pricepi ceva, presupune o  cu totul altă aparatură sofisticată de transmisie live. Cei care vorbesc, profesori sau elevi, trebuie să aibă microfoane tip lavalieră, camera trebuie să fie mobilă, să focalizeze pe profesor când vorbeşte, pe tablă, dacă scrie, pe hartă la lecţiile de geografie, sau pe materialul didactic adus de profesor la clasă. De asemeni, pe elevii care pun întrebări sau răspund la întrebările profesorilor.

Toate aceste cerinţe nu pot fi realizate de camerele de supraveghere audio-video. Sunt  necesare camere speciale, de tipul celor folosite de televiziuni. Aceste camere sunt extrem de scumpe şi necesită şi operatori specializaţi. Ce facem, aşteptăm începutul şcolii să ne dăm seama că ne-am furat singuri căciula,  ne prefacem că facem transmisii live din sălile de clasă, dar ele nu pot fi urmărite de elevii de acasă, cu aparatura existentă în şcoli? Chiar presupunând că elevii au acasă  laptopuri sau tablete. Ceea ce nu este cazul cu toţi elevii. Circa 900.000 de elevi nu au aparatura necesară şi/sau acces la internet.”, mai spune Ștefan Vlaston.

După această lectură rapidă a unui interesant material, e locul să formulăm mai limpede. Problema învățământului on-line are două aspecte fundamentale.

Primul e de natură psiho-socială sau morală, cum zic unii, exact ca problematica extrem de complexă a introducerii – de pildă – tehnologiilor 5G: acceptăm sau nu schimbarea masivă a paradigmei sociale, schimbarea modului de viață clasic – bazat pe sentiment, participare, apropiere fizică și socială, comuniune, grupuri familiale și sociale lărgite etc – cu acela informatizat, digitalizat (sau digitizat) și fatalmente mult mai distanțat (fizic și/sau social), mai rigid, mai previzibil și mai ”schematizat”, toate acestea putând fi privite ca avantaje sau dezavantaje deopotrivă.

Nu ne propunem, deocamdată, să răspundem acestei dileme, care necesită o analiză extrem de amplă.

Al doilea aspect, pe care îl vom aborda aici, este acela pur TEHNIC. Cum facem, spre exemplu, ca lecția ținută de profesor în fața unei jumătăți de clasă să poată fi urmărită de acasă, ân condiții de claritate și acuratețe, de cealaltă jumătate a clasei, care va veni săptămâna viitoare, fizic, la școală?

Nimic nou sub soare. Până acum se numea e-learning sau învățământ la distanță

Mult îndrăgitul sau atât de blamatul învățământ on-line e lângă noi de mulți, chiar mulți ani. De ani buni, cu alte cuvinte. E drept că a pornit de la învățământul superior, dar nu au fost eliminate din discuție, niciodată, celelalte niveluri sau ”cicluri”: primar, gimnazial, liceal.

Se numea e-learning sau învățământ la distanță.

E-learning sau învățatul online este, așadar, o formă de învățământ ce folosește resursele electronice pentru a ajută persoanele, fără a fi nevoie să participe la o lecție în tradițională sala de clasa. Este eficient atât pentru profesori cât și pentru elevi sau studenți, datorită impactului puternic al dispozitivelor autonome.

E-learning-ul este de asemenea considerat un activator de rețele prin care se transmit abilități și cunoștințe datorită dezvoltării rapide și a progresului rapid al tehnologiilor care permit transmiterea informației către mase, simultan și fără complicații.

Sunt multe motive pentru care e-learning-ul ar trebui privit sau acceptat aidoma școlilor. să le spunem așa, din beton, cărămizi și mortar. Iată posibile argumente în acest sens:

Mai ieftin

Desigur, e-learning-ul este mai ieftin decât modul tradițional de învățare. Nu trebuie să plătești pentru cazare pentru a participa la cursuri, să cumperi cărți sau module și are o rată de școlarizare mai mică în ceea ce privește costul. În plus, nu este nevoie să investești în echipament sau personal.

Modalitate activă și flexibilă de învățare

E-learning-ul promovează învățatul activ și flexibil. Tehnologia îți oferă un număr mare de resurse și instrumente disponibile online. Poți obține instant numeroase informațîi și cunoștințe doar explorând internetul. Pe lângă asta, în e-learning, profesorii nu doar stau și ascultă ci este foarte probabil să și participe și să colaboreze cu clasa.

”Absorbție” de învățare maximizată

E-learning-ul este în general o discuție față în față între un profesor și un student. Deoarece cursanțîi pot alege cât de repede pot parcurge cursul, nefiind într-o clasa cu alți studenți, aceștia se pot concentra și pot fi ajutăți în mod corespunzător.

Accesibil indiferent de loc, adresă, vârstă sau probleme fizice

Unul dintre principalele avantaje ale e-learning-ului este faptul că este accesibil pentru oricine, locuind oriunde, de orice vârstă, și chiar și cu probleme fizice. Practic, e-learning-ul este disponibil pentru oricine oricând și oriunde. Toată lumea înrolată la un curs online își poate îmbunătăți abilitățile și împuternici cunoștințele fără vreo restricție, spre deosebire de o sala de clasa.

Învățare mai atractivă

Conținutul sec este plictisitor. Când este distractiv, este probabil să fie și mai eficient. Faptul că aplicația conține imagini creative, videoclipuri sau jocuri în cursuri cu siguranță atrage ochii studenților. Îi face mai interesați de subiect.

Iar argumentele ”pro” ar putea continua.

Profesor: ”Copiii care fac școala de acasă vor avea parte de o educație mai slabă. Ghidurile nu sunt conectate la realitate”

Invitată la Digi24, o doamnă profesor de Limba Română la o școală din București, spune că până la discuțiile despre orele online ar trebui să avem aparatura care să le facă posibile.

„Unele școli au reușit să discute cu părinții și să realizeze chiar și sondaje, sunt puține școli care au făcut lucrul acesta și au luat decizii în funcție de rezultatul acestor sondaje. În multe cazuri pe care le cunosc eu au fost luate decizii în consiliile profesorale și s-au luat decizii care fie au fost anunțate părinților, fie vor fi anunțate în perioada următoare”, a spus profesoara Cristina Tunegaru.

„Există multă confuzie și în rândul profesorilor, profesorii nu știu cum o să gestioneze situațiile. „Ghidurile acelea nu sunt deloc conectate la realitatea noastră, a școlilor, a profesorilor, a copiilor. Prima mea reacție a fost că aici este o înșiruire de bazaconii. Sistemul hibrid presupune două lucruri, lucrezi cu copii din față și în același timp lucrezi cu copiii de acasă. Ori lucrezi cu toți în față, ori cu toți online, nu poți să fii în același timp în două locuri”, a mai spus ea.

Tunegaru adaugă că multe școli nu au nici dotările necesare pentru cursuri online.

„În clase nu avem aceste dispozitive, nu avem camere web, în clase abia dacă avem laptop, sunt școli care au un singur laptop. Dacă implementăm sistemul hibrid, asta înseamnă că avem nevoie de un laptop sau o tabletă la fiecare clasă. Cei de acasă vor avea parte de o educație mai slabă, nu vor participa în egală masură”, spune ea.

Profesoara adaugă că mulți dintre profesori nici nu doresc camere web.

„Din discuțiile pe care le-am avut cu colegii mei, sunt profesori care refuză ideea de a fi înregistrați și nu doresc să existe o cameră video în clasă”, spune Tunegaru.

„Reiterez invitația aceasta pe care am adresat-o doamnei ministru să meargă în orice școală și să încerce să susțină o oră în sistem hibrid”, adaugă ea.

Haideți, totuși, să trecem și la autentica ”problemă tehnologică”, adică exact aceea care, plină de provocări, capcane, pericole, dar și de împliniri și miracoie, poate face ca distanța fizică să crească odată cu comunicarea cea mai intensă și neașteptată, iar spațiul să ”dispară”, pur și simplu, în vreme ce și bariera timpului poate fi învinsă prin digitalizare! Spațiul ți timpul acela care ne despart și care aduc alături de noi oameni pe care nu i-am văzut vreodată și cu care am fi putut să nu comunicăm nici măcar o dată de-a lungul vieții!

Putem aduce școala acasă? Cele mai disponibile și mai eficiente instrumente pe care le au profesorii pentru orele on-line

Cum ne organizăm clasele

Mai multe școli au organizat încă din anii anterior, cu titlu experimental, „cancelarii online” , precum și ședințe de coordonare cu profesorii pe platforme precum Skype, Google Meet, Whatsapp sau Facebook Messenger. Acesta ar putea fi primul pas pentru a stabili calendarul online și modul cum se va comunica cu elevii.

Cel mai popular instrument de colaborare online cu aplicații care acoperă toate nevoile de comunicare și colaborare online este Google. Pentru a accesa gratuit Suita Google for Education, e nevoie ca școala să aibă un domeniu și să se înregistreze cu un contG Suite for Education. Un singur administrator poate crea acest cont de unde poate crea adrese de email tuturor utilizatorilor pentru acel domeniu (de exemplu, ioana.mincu@scoalagalati24.ro).

În lipsa unui cont G Suite for Education al școlii, se poate folosi folosi contul personal de Google pentru a împărtăși documente cu alții, folosind serviciul Drive unde se potcentraliza în sub-foldere materiale, pe clase sau teme, cu colegii și elevii. Pentru ca elevii să urce teme sau alte fișiere, e nevoie să aibă un cont de Google, la rândul lor. Contul de email e destinat celor peste 13 ani, altminteri părintele ar trebui să fie cel care creează și administrează contul.

Pentru a fi cât mai eficienți:

  • Pentru ciclul primar:

o   Învățătorul comunică pe grupul de Whatsapp, Messenger sau canalul prestabilit cu părinții sau cu elevii orarul și modul de derulare a orelor.

o   Puteți pregăti și împărtăși un program săptămânal cu intervalele orare în care veți organiza întâlnirile online, pe teme. Spre exemplu, luni, de la 9 la 9.50: Sesiune de organizare cu toată clasa pe Zoom, de la 10 la 10.50 ora de română pe Zoom, de la 11.00 la 12.00 Tur virtual la muzeu etc.

o   Este important ca părintele sau tutorele să pregătească elevul pentru acest program și să sprijine învățătorul în organizarea activităților și temelor pentru acasă. Elevul trebuie să aibă acces la Internet de pe laptop/calculator sau telefon, căști și webcam (opțional) pentru a putea participa online.

o   În cazurile unde elevii nu au acces la Internet și nu au acasă echipamentul necesar pentru a se putea conecta, ar trebui să concepeți fișe și activități speciale și să discutați cu persoana care are elevul în grijă săptămânal, pentru a vă asigura că acești copii continuă să lucreze. Puteți comunica și telefonic cu elevii și chiar dacă nu toți vor putea ține pasul, e foarte important să le arătați că vă preocupă starea fiecăruia și că aveți în continuare așteptări și sarcini clare. Chiar și așa, vor fi mulți copii care rămân izolați, iar profesorii iau în calcul deja organizarea unei școli de vară de recuperare pentru aceștia.

  • Pentru ciclurile gimnazial sau liceal:

o   E importantă coordonarea între diriginți și ceilalți profesori, cu sprijinul direcțiunii. În ședințe online, puteți planifica activitățile care pot fi susținute online în perioada următoare.

o   Cea mai eficientă metodă pentru a avea o planificare care să sincronizeze activitățile profesorilor dintr-o școală și pentru a evita numeroasele grupuri de comunicare, ar fi centralizarea orarului școlii online într-un folder, pe Google Drive. Acesta poate fi organizat pentru fiecare clasă în parte, fiecare având subfolderul ei denumit 5A, 6B etc., iar separat orarul cu toți profesorii și orele alocate la fiecare clasă, ținut într-un document excel.

o   La final de săptămână, calendarul fiecărei clase poate fi înnoit de către diriginte pentru săptămâna următoare, cu instrucțiunile de conectare pentru lecțiile online, completate de către profesorii care își planifică lecțiile online. Calendarul poate fi ținut într-un document Word, pe Google Drive, în folderul corespunzător clasei.

Cum putem ține lecții online?

Pentru a crea un mediu de învățare cât mai aproape de o clasă reală, aveți nevoie de trei tipuri de resurse:

  1. O platformă de interacțiune în timp real, cu video și text, cu elevii. Mai jos, explicăm pas cu pas cele mai eficiente platforme pe care le folosesc deja profesorii – Zoom și Google Meet (cu sugestii de alternative unde procesul de a crea o întâlnire online e similar și accesul e gratuit).
  2. Aplicații sau platforme de colaborare online, care facilitează schimbul de documente, teste sau teme pentru acasă, între profesori și elevi și înregistrează o evidență a acestora, care permite și feedback din partea profesorului. Aici recomandăm Google Classroom și alternative folosite de profesori, precum Edmodo, EasyClass și ClassDojo.
  3. Resurse și aplicații de învățare pe care le poate crea profesorul sau resurse deja existente sub formă de prezentări, lecții, fișe, imagini și clipuri pe care le putem folosi atât în timpul lecțiilor live, cât și ca teme de lucru pentru acasă. Aici lista e mai lungă și include aplicații precum ASQ, Kahoot, Quizziz, Wordwall, Padlet, Twinkl sau Digitaliada, precum și surse de inspirație pentru filme, teme și studiu individual.

Dacă nu sunteți atât de familiarizați cu instrumentele online, școala nu are cont G Suite for Education și vreți să țineți orele cu ei, minimul necesar este să vă planificați lecția, să aveți pregătit materialul de prezentare digital și să folosiți o platformă de interacțiune în timp real, urmând ca pentru teme și lucru individual să găsiți o alternativă în afara instrumentelor de colaborare online (activitate bazată pe proiect, lucru individual verificat în următoarea lecție online etc.).

1. Soluții pentru interacțiunea în timp real

ZOOM

Zoom este una dintre cele mai folosite platforme de întâlniri video care de curând a eliminat limita de 40 de minute per întâlnire pentru conturile gratuite create în țările afectate de Coronavirus. Ea permite crearea gratuită a unor întâlniri online (meetings) unde puteți invita până la 100 de participanți prin intermediul unui link. Pentru a beneficia de eliminarea limitei de 40 de minute, trebuie să vă înscrieți cu emailul școlii aici, nu cu contul personal, iar toți cei care își creează conturi pe Zoom folosind adresa școlii vor putea organiza întâlniri din conturile lor.

Elevii nu au nevoie de niciun cont, ci trebuie doar să acceseze linkul primit, să descarce aplicația Zoom pe calculator sau mobil și să se conecteze cu un microfon și sau/webcam. Atunci vor intra într-o întâlnire online unde pot comunica prin mesaje pe chat cu profesorul, pot vedea ce le împărtășește profesorul de pe ecranul său (opțiunea share screen), se pot vedea și auzi reciproc dacă au microfoane și camere web instalate pe aparatul pe care îl folosesc.

Pașii pentru a crea întâlniri prin Zoom:

  • Intrați pe platforma Zoom și creați un cont folosind o adresă de e-mail și o parolă.
  • După ce completați numele de profil, puteți crea o întâlnire de la opțiunea Meetings -> Schedule a meeting.
  • Completați datele întâlnirii (titlul, descrierea, data și ora începerii, durata, iar apoi aveți mai multe opțiuni, cum ar fi să stabiliți dacă e o întâlnire recurentă, dacă adăugați o parolă de intrare – vă recomandăm să debifați acea opțiune, dacă participanții intră cu audio oprit etc.).
  • După ce salvați întâlnirea, veți regăsi în secțiunea Meetings această întâlnire. Accesați-o pentru a descoperi link-ul pe care îl puteți copia și trimite elevilor pe canalul de comunicare cu ei.

Pentru a accesa întâlnirea, elevii trebuie să apese pe link-ul primit:

  • Va apărea o fereastră care îi invită să deschidă aplicația. Trebuie să dea click pe Open Zoom.us
  • Se va deschide aplicația și pot accesa întâlnirea apăsând Join with Audio.

Puteți porni întâlnirea din contul de Zoom, accesând opțiunea Start Meeting.

Atunci se va deschide fereastra unde puteți gestiona participanții, puteți porni camera web și sunetul, puteți împărtăși ecranul și modera chat-ul.

Vă recomandăm să urmăriți un tutorial (în limba română) și să organizați o întâlnire de test cu elevii pentru a vă familiariza cu aplicația și a stabili regulile înainte să folosiți platforma ca loc de întâlnire online cu elevii.

Alternativ, aplicația Webex de la Cisco care are aceleași funcționalități, poate fi folosită gratuit pentru întâlniri fără limită de durată până la 100 de participanți.

Google Meet

Aceasta este o aplicație din suita Google (for Education sau Enterprise) pe care o puteți accesa doar dacă aveți un cont de organizație (școală sau companie, de tip @educred.ro sau @scoalagalati.ro etc.).

Meet este aplicația Google similară cu Skype de la Microsoft – o platformă de comunicare instant prin video și chat, unde puteți crea un link de întâlnire, iar participanții trebuie doar să-l acceseze, fără să aibă vreun cont, pentru a putea intra în sesiunea online. Meet acceptă până la 100 participanți gratuit și oferă aceleași opțiuni ca și întâlnirea de pe Zoom: comunicare cu participanții cu video, microfon și prin chat, partajarea ecranului, activarea modului silențios pentru anumiți participanți, împărtășirea de alte link-uri prin chat.

Aici găsiți un tutorial despre cum să creați o întâlnire pe meet.google.com sau din calendarul Google.

Pentru a participa la întâlnire, elevii trebuie să acceseze link-ul fie de pe laptop (din browserul Google Chrome), fie de pe mobil (aplicația Hangouts Meet de la Google) și să aibă activate microfonul și/sau camera web.

2. Aplicații sau platforme de colaborare online

Dincolo de întâlnirea live, veți dori să oferiți elevilor materiale extra, teme pentru acasă și să le urmăriți progresul. Printre recomandările de platforme care permit colaborarea între profesori și elevi, dincolo de ore, se numără Google Classroom, Edmodo, ClassDojo sau EasyClass.

Google Classroom

Iată, pe scurt, cum folosește Google Classroom pentru a organiza activitățile elevilor pentru acasă. Acest serviciu este inclus în Google Suite for Education, pentru care orice școală se poate înscrie gratuit. Dacă școala dumneavoastră nu are această opțiune, puteți folosi Google Classroom și de pe contul Gmail personal. (va urma)

123 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

5 + 4 =