Curtea Constituțională (CCR) a respins cu majoritate de voturi solicitarea președintelui interimar al Senatului, Robert Cazanciuc, prin care acesta solicita stoparea anchetării lui Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul deschis, pentru că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a ÎCCJ, privind demiterea unui senator PSD găsit incompatibil.
”Curtea Constituțională a respins, cu majoritate de voturi, cererea formulată de Președintele Senatului și a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituţională între Parlament – Senatul României, pe de o parte și Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Urmărire Penală și Criminalistică, pe de altă parte”, a transmis CCR.
Surse din cadrul CCR au explicat pentru G4Media.ro că toți cei nouă judecători au fost pentru respingerea cererii de a se constata existența unui conflict constituțional între Senat și Parchetul General, însă unii ar fi dorit respingerea ca inadmisibilă, în vreme ce alții ar fi dorit respingerea pe fond.
”Pentru admitere nu a fost niciun vot. dar patru judecători au votat pentru inadmisibilitate, în vreme ce ceilalți cinci au votat pentru respingerea pe fond”, au precizat sursele citate.
Pe 29 mai, președintele interimar al Senatului, social-democratul Robert Cazanciuc, a sesizat Curtea Constituțională (CCR), la solicitarea lui Călin Popescu Tăriceanu, revendicând un conflict juridic cu Ministerul Public, după ce procurorii au deschis un dosar penal în care este cercetat și liderul ALDE pe motiv că a refuzat punerea în aplicare a unei decizii definitive a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind demiterea senatorului PSD Cristian Marciu, găsit incompatibil.
”Nici unui membru al Parlamentului nu îi poate fi impusă o anumită conduită în exercitarea opțiunii de vot. Punerea la dispoziție a unor documente întocmite în timpul derulării dezbaterilor parlamentare în care este analizată orice solicitare a unei autorități publice, reprezintă o formă de imixtiune și de încercare de control a activității și procedurilor parlamentare, în condițiile în care acestea se finalizează prin votul liber exprimat de senatori. și-a arogat competența de a exercita un control judiciar asupra modului de derulare a unor proceduri parlamentare, realizate conform Regulamentului Senatului, de către președintele acestei Camere legislative, de Biroul permanent al Senatului, precum și de Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări.
Actele procedurale îndeplinite în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare nu pot face obiectul controlului organelor Ministerului Public, acestea fiind modalități prin care Camerele Parlamentului își îndeplinesc rolul constituțional și își desfășoară lucrările în temeiul și potrivit propriei autonomii organizatorice și funcționale”, a transmis atunci Senatul.
”Efectuarea urmăririi penale față de Președintele Senatului, în funcție în anul 2017, pentru acte de procedură parlamentară, respectiv nesupunerea votului plenului Senatului a încetării de drept a unui mandat de senator validat în 2016, pentru care Agenția Națională Integritate a emis în 2012 un raport de evaluare privind incompatibilitatea acestuia cu exercitarea funcției de consilier județean în perioada 2008-2012, rămas definitiv în 2015, reprezintă un fapt fără precedent, o încălcare a regimului separației puterilor în stat”, mai preciza sursa citată.
Pe 30 martie, președintele ALDE, Călin Popescu Tăriceanu, a solicitat conducerii Senatului să sesizeze Curtea Constituțională cu un conflict juridic între Parlament și Parchetul General susținând că procurorii ”se amestecă direct” în activitatea parlamentară pentru că anchetează motivele pentru care un senator PSD cu decizie definitivă de incompatibilitate din 2015 mai este încă în funcție, deși legea prevede clar că el trebuia să își piardă mandatul.
În acest dosar Călin Popescu Tăriceanu este suspect de comiterea a două infracțiuni, abuz în serviciu și uzurparea de calități oficiale, deoarece, în calitate de președinte al Senatului, ar fi refuzat vreme de doi ani să pună în aplicare decizia Justiției – constatarea pierderii calității de senator a social-democratului Cristian Marciu.
Tăriceanu a fost citat până acum de două ori la Parchetul General, prima oară în ianuarie, ultima oară pe 10 martie, pentru a i se aduce la cunoștință calitatea suspect în acest dosar penal.
El acuză Parchetul General de ”încălcarea gravă a principiului constituțional al colaborării instituționale loiale între autoritățile publice” pentru că a cerut în mod repetat Comisiei juridice a Senatului de a preda procurorilor documentele referitoare la dezbaterea privind mandatul senatorului PSD Cristian Marciu.
Social-democratul a fost declarat incompatibil de către Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) în martie 2015, prin decizie definitivă, iar în martie 2017 Agenția Națională de Integritate (ANI) a cerut Senatului să constate încetarea calității de parlamentar a acestuia.
Vreme de trei ani însă solicitarea ANI a rămas fără niciun răspuns din partea Senatului, ceea ce a dus la deschiderea de către Parchetul General al dosarului penal în care Tăriceanu are calitatea de suspect.
”Consider că acest amestec al unei structuri a Autorității Judecătorești în derularea unei proceduri regulamentare în Senat nu este o simplă interferență funcțională în activitatea parlamentară a unei comisii permanente a Senatului, ci o încălcare gravă a rolului constituțional al Parlamentului ca organism reprezentativ suprem al poporului”, a transmis Tăriceanu, într-o adresă, Biroului Permanent al Senatului, consultată de G4Media.ro.
”Activitatea unei comisii permanente se desfășoară cu un anumit grad de flexibilitate, iar durata îndeplinirii acesteia ține de specificul activității respective”, motivează Tăriceanu blocarea vreme de trei ani în Comisia Juridică a Senatului a solicitării ANI de încetare a mandatului senatorului PSD Marciu.
