Corupție, trafic de droguri, proxenetism, cămătărie, șantaj, evaziune fiscală, spălare de bani, tentative de omor calificat și alte violente grave – sunt doar o parte din infracțiunile cercetate într-un mega-dosar de crimă organizată, în care este vizată gruparea condusă de noul lider al lumii interlope din Capitală, Cristian Marian Bejan.

Bărbatul ajunsese să controleze traficul de droguri din mai multe cluburi din București și s-a impus în lumea interlopă prin metode brutale. Un caz care a explodat la începutul acestei luni, când Bejan și mai membri ai grupării sale au fost ridicați de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Printre cei săltați, mass-media a scris în special de doi oameni ai legii, implicați în dosar: comisarul de poliție Robert Cristian Badea – fost rugbist la Sportul Studendesc și Dinamo, și comisarul Gheorghe Napoleon Bonaparte, antrenor de box la CS Dinamo București.

În cazul lui Badea, ministrul de Interne, Marcel Vela, anunțase, încă din februarie 2020, că va sesiza Parchetul pentru posibile legături ale acestuia cu interlopii.

Documentele din anchetă DIICOT dezvăluie cum au ajuns oamenii lui Cristian Marian Bejan să vândă nestingheriți cocaină în cluburile de noapte Mia Musica, Aristocrat, BOA și Bamboo și să aibă pe statul de plată oameni ai legii.

Marian Cristian Bejan (36 de ani) este de loc din Bârlad (Vaslui). Conform datelor DIICOT, gruparea acestuia a făcut primii bani din proxenetism în Elveția, Italia, Franța, Germania, Marea Britanie și Spania. În Elveția, interlopii ajunseseră să controleze activitatea unor prostituate dintr-un club din orașul Liestal (Elveția).

Câștigurile au fost spălate prin achiziționarea de proprietăți imobiliare în România și autoturisme de lux sau reintroduse în circuitul financiar prin acțiuni de creditare a unor societăți comerciale administrate, prin interpuși, de Bejan.

În Elveția, Bejan a intrat în conflict cu un albanez pe fondul „conflictelor generate de activitățile de proxenetism.” În martie 2012, el fusese atacat de mai mulți albanezi pentru ac s-ar fi „atins de fetele lor”, implicate în practicarea prostituției. Așa că în aprilie 2012, românii s-au răzbunat și l-au atacat pe liderul clanului albanez și au încercat să-l omoare cu cuțitele și croselee de golf, „provocându-i 13 sau 14 răni prin impungere și tăiere, care variază în lungime de la 3 la 7 cm și adâncime, în torace, spate, picioare, brațul și degetul mare de la mâna dreapta, un hemopneumotorax bilateral în dreapta și o contuzie pulmonară bilaterală posterioară.”

„Au eșuat în intenția lor în mod involuntar, întrucât numărul și tipul de leziuni provocate, în special cele care au rănit plămânii victimei, erau susceptibile de a provoca leziuni corporale cu potențial letal,” arată anchetatorii.

Interlopul albanez a supraviețuit atacului, dar procurorii elvețieni au deschis o anchetă. În aprilie 2019, magistrațîi din Lugano au solicitat României extradarea lui Bejan, acuzat de tentativă de omor. Extradarea nu a fost pus în aplicare că urmare a lipsei unei convențîi de extrădare între cele două state.

De altfel, pe parcursul cercetărilor efectuate de DIICOT, a rezultat faptul că Bejan a folosit în permanentă identități false sau datele de identitate ale altor persoane, pentru a se caza la diverse unități hoteliere sau pentru a închiria locuințe, respectiv a utilizat autoturisme înmatriculate pe numele altor persoane.

Toate acestea erau făcute în scopul clar de a evita o eventuală identificare a să de către organele de aplicare a legii, în condițiile în care cunoștea faptul că autoritățile elvețiene au emis un mandat de arestare pe numele sau.

Membrii grupării îi erau loiali și îi respectau ordionele. „Este un interlop șmecher care trăiește în Elveția și are foarte mulți bani”, „Bejan Cristian Marian avea autoritate asupra lor și îl ascultau și-l vedeau pe acesta că pe un idol,” îl descriu martorii.

Sumele de bani obținute din proxenetism au fost folosite pentru comiterea de infracțiuni de trafic de droguri, precum și a numeroase alte infracțiuni, din care se evidențiază infracțiunile de camătă, evaziune fiscală, spălarea banilor.

Primul pas, în 2015, gruparea a intrat pe piață traficului de droguri. Interlopul ar fi fost ajutat în acest sens de foști sportivi, printre care și polițiști, ce desfășoară activități de pază în diverse cluburi de noapte de pe rază municipiului București. În aceste cluburi, sus-numitul a realizat adevărate „zone libere” în care se desfășoară traficul de droguri, cu sprijinul majoritățîi liderilor lumii interlope din România, evidențiindu-se în acest sens membrii grupărilor „Caran”, „Cămătari”, „Corduneanu”, „Pian”, „Duduieni” și altele, conform anchetatorilor.

Unii martori din dosar au exlicat că, pentru a se impune în lumea interlopă, Bejan plătea taxe de protecție clanurilor de renume, precum clanul Cămătarilor și clanul Pian. O parte din droguri ar fi fost distribuite maneliștilor apropiați de cele două clanuri.

„Este un interlop cunoscut care are relațîi în clanul Sportivilor și în cel al Cămătarilor,” confirmă unul dintre martori.

Un rol esențial în traficul de cocaină din cluburile din Capitală îl au agențîi de pază. Pe scurt, cine controlează pază localurilor, controlează traficul de droguri. În 2015, după mai multe lupte dure, soldate cu o tentativă de omor, controlul cluburilor a fost preluat de „Gruparea bodyguarzilor”, condusă de Rudolf Costea, zis Cătălin Chioru, și de polițistul Robert Cristian Badea, conform DIICOT. Badea era comisar de poliție în cadrul IGPR – Direcția de Combatere a Criminalitățîi Organizate – Brigada de Combatere a Criminalitățîi Organizate București – Biroul zonal I Antidrog/Combaterea Criminalitățîi Organizate.

DIICOT arată că acesta acționa prin intermediul relațiilor pe care le avea în mediul sportiv, racoland persoane pretabile să desfășoare activități de pază, în calitate de bodyguard, în principal la două cluburi din București. El ar fi negociat cu patronii celor două cluburi asigurarea numărului de persoane necesar pentru desfășurarea de activități de pază pentru acestea, în schimbul sumei de 1000 lei/persoană (bodyguard)/eveniment, suma din care îi revine un procent de 50%.

„Activitatea menționată este una de acoperire pentru subcomisarul Badea Robert-Cristian, care îi permite și facilitează punerea în vânzare, vânzarea și distribuirea fără drept de droguri de tip cocaină, în cluburile amintite, prin intermediul rețelei de bodyguarzi și a altor angajați,” arată DIICOT.

„Badea Robert e în rolul principal. Știe tot ce se întâmplă. Nu se distribuie drogurile fără acordul lui (…) Presupun că toată lumea știe că Badea Robert este lucrător la Serviciul Antidrog,” declara un martor sub acoperire.

Datetele din anchetă arată că Bejan, care voia să-și vândă drogurile în cluburi, a intrat în contact cu polițistul Badea.

Un alt martor a dat detalii despre sursele de aprovizionare cu droguri ale lui Cristian Marian Bejan, care ar fi cumpărat lunar 2-3 kilograme de cocaină. Acestea erau achiziționate de la doi cetățeni bulgari, dar și de la un albanez care locuia în Giurgiu. Potrivit mărturiei, Badea ar fi avut un profit lunar de aproximativ 100.000 de euro, „iar Bejan Cristian Marius mai mult decât el”. O altă filiera de droguri era prin Turcia, de unde s-ar fi cumpărat heroină.

Martorul sub acoperire a explicat că Bejan ar fi dobândit cunoștințe de contrafilaj și a dezvoltat metode de protecție în activitatea infracțională, în sensul că notează numerele de înmatriculare ale unor autoturisme despre care are suspiciunea că pot fi ale structurilor de filaj, pe care, prin intermediul legăturilor infracționale din Poliția Română, le verifică apoi în bazele de date.

El a mai povestit că Bejan dispune de dispozitive de urmărire și localizare GPS, pe care le-a primit de la un lucrător de poliție, acestea fiind montate pe autoturismele persoanelor pe care „el le consideră de interes, dorind să vadă traseul pe care aceștia îl parcurg. Totodată deținea dispozitive de bruiaj pentru a nu fi localizat și pentru a vedea dacă a fost montată tehnică de interceptare la el în autoturisme”.

Martorul a precizat că, într-un anumit context, Bejan și Badea au avut un conflict cu unul dintre liderii clanului Sportivilor, context în care polițistul ar fi afirmat că, în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, îl poate opri pe acesta în trafic, moment în care îi poate pune în autoturism cocaină și îl poate aresta. Bărbatul a povestit că cei doi ar fi implicați și în traficul de arme de foc, pe care le achiziționează din Republica Moldova, atât în scop de revanzare, cât și în vederea propriei înarmări.

„Astfel, martorul amenințat a văzut cum numitul Bejan Cristian Marian purta asupra să un pistol și a susținut că o parte dintre armele de foc sunt depozitate la domiciliul mamei acestuia,” se arată în documentele DIICOT.

Procurorii DIICOT care au investigat cazul, spun că polițistul l-ar fi instruit pe interlop în metode de supraveghere și contra-filaj.

„Din materialul probator rezultat a reieșit faptul că Bejan Cristian Marian și Badea Robert-Cristian întreprind în majoritatea timpului măsuri de autoprotecție calificate, aceștia punând în aplicare, în activitatea infracțională, metodele de supraveghere și contra-filaj folosite de cel din urmă la locul de muncă, cu ocazia documentării diverselor cauze în care a fost delegat să efectueze activități de cercetare penală.

De altfel, mijloacele de proba expuse în cele ce precedă au dovedit că numitul Badea Robert-Cristian l-a instruit pe Bejan Cristian Marian cu privire la măsurile de contra-filaj, metodele de autoprotecție având o mare acuratețe, aceste abilități fiind dobândite în urmă utilizării, în mod repetat, a unor astfel de măsuri,” conchid anchetatorii.

Procurorii DIICOT precizează că modul de operare calificat al membrilor grupului infracțional a făcut că documentarea activităților ilicite să fie îngreunată, uneori imposibilă, „măsurile de autoprotecție și contra -filaj folosite fiind unele utilizate de instituțîi cu atribuțîi în domeniul siguranței naționale, cu ocazia desfășurării de operațiuni autorizate.”

Procurorii DIICOT arată că din cercetările efectuate, respectiv procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice și de supraveghere audio-video și prin fotografiere, declarațiile martorilor, analiză tranzacțiilor financiare a rezultat faptul că în perioada 2018 – 2020, polițistul Badea ar fi folosit informațîi ce nu sunt destinate publicitățîi referitoare la investigarea unor cauze penale aflate în instrumentarea DIICOT și a altor unități de parchet și a permis accesul lui Bejan și altor persoane la aceste informațîi.

Totul sar fi făcut în scopul obținerii pentru sine, pentru Bejan și membrii grupării Bodyguarzilor de bani și alte foloase necuvenite, „fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de folosirea, în orice mod, direct sau indirect, de informațîi ce nu sunt destinate publicitățîi ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informațîi, în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: prev. de art. 12 lit. b din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.”

Aderarea noilor membrii la gruparea infracțională și relocarea activităților infracționale în București a permis lui Bejan să-și creeze și să își consolideze legături la nivel național și internățional. Totodată, grupul infracțional a dezvoltat legături cu funcționari publici, având astfel parte de o protecție tacită, ce i-a permis să lase în spațiul public o impresie de intangibilitate din partea autorităților.

„Din aceste aspecte derivă gradul de pericol social ridicat al grupului, pericol reflectat și de faptul că numitul Bejan Cristian Marian a recrutat persoane pe care le-a specializat pe categorii de infracțiuni, în funcție de abilitățile specifice, toți membrii acționând în mod organizat sub strictă să coordonare, impunând o disciplină internă, delimitand rolurile membrilor și stabilind ierarhia în cadrul grupului.

Infracțiunile comise cu violență, cât și legăturile cu clanurile interlope au făcut că liderul grupului să se impună în mediile infracționale, deși coordonează din umbră activitățile infracționale, fără a se expune, perpetuând măsurile eficiente de autoprotecție. Astfel de activități infracționale au fost coordonate de liderul grupului în vederea eliminării concurenței, atât în activitățile legale întreprinse, cât și în cele ilicite,” acuză DIICOT.

Totodată, instigand membrii grupării la săvârșirea de violente de o manieră deosebit de agresivă, el ar fi urmărit și eliminarea persoanelor care puteau genera vulnerabilități, instaurând o stare permanentă de temere.

Potrivit datelor DIICOT, în ultimii doi ani, gruparea „Bodyguarzilor” a fost în conflict cu mai toate clanurile mari din Capitală. Elvis Pian, unul dintre fiii lui Nicolae Duduianu, alias Pian, s-a ales cu gâtul tăiat, în aprilie 2018, în timp ce se află la un botez organizat de un turc la o sala de evenimente din zona Pipera, unde au fost prezenți o mulțime de interlopi din întreagă țară. Agresorul ar fi fost una propiat al lui Bejan.

Scandal a fost și cu clanul Duduianu, după ce mai mulți maneliști au luat bani cu camătă de la „Bodyguarzi” și nu au plătit la timp.

Lupte au fost și cu membrii clanului Sportivilor. Totula r fi pornit de la taxele de protecție încasate. În ianuarie 2020, liderii grupării au avut ședința cu privire la aceștia. s-au purtat discuțîi cu privire la conflictul existent între gruparea infracțională a acestora și membrii grupării „Sportivilor”/”Bercenari” și modul de combatere a membrilor grupării Sportivilor. Concluzia întâlnirii a fost: „aia vor pace și, vrăjeală d-aia. Trebuie bubuiti, bătuți iar! Cu bercenarii nu ai cum să faci pace!”.

393 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here