Sfânta Cuvioasă Parascheva este venerată în Biserica Ortodoxă Română, este sfânta patroană ocrotitoare a Moldovei.

Sfânta Cuvioasă Parascheva de la Iaşi, numită „cea Nouă”, „a Moldovei luminătoare” şi lauda întregii Ortodoxii, s-a născut în satul Epivat din Tracia răsăriteană, aproape de Constantinopol, la începutul secolului al Xl-lea, din părinţi binecredincioşi şi de bun neam („Patericul Românesc” 1, arhimandrit Ioanichie Balan; Ed. Mănăstirea Sihăstria, 2011).

Sfânta Parascheva a mai avut un frate mai mare, Eftimie, şi împreună au primit în familie o creştere aleasă şi educaţie religioasă.

Moștenind o mare avere de la părinți îm­preună cu fratele ei, tânăra Parascheva a dă­ruit săracilor partea ce i se cuvenea din moș­te­ni­re și, „părăsind frumusețea acestei lumi”, s-a re­­tras „în adâncul pustiei”.

În anul 1641, pe 13 iunie, moaștele sale au fost aduse la Iași, de domnul Vasile Lupu, și așezate în ctitoria sa, Biserica „Sfinții Trei Ierarhi”.

Aducerea moaștelor la Iași a fost un gest de recunoștință din partea patriarhului Constantinopolului de atunci, Partenie I, și a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol, pentru faptul că Vasile Lupu a plătit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice.

Prima mențiune în limba română despre Cuvioasa Parascheva de la Iași apare în „Cartea românească de învățătură”, a Mitropolitului Varlaam al Moldovei, apărută la Iași, în 1643.

Începând din anul 1889, moaștele sale au fost mutate în Catedrala Mitropolitană din Iași.

Cuvioasei Parascheva îi sunt atribuite minuni și vindecări miraculoase. De ziua sa, la Iași are loc în fiecare an un pelerinaj, la care participă sute de mii de credincioși din toată țara.

Pandemia de coronavirus a obligat interzicerea de către Cabinetul Orban a acestui pelerinaj, anul acesta. Pelerinajul la moaștele situate în Catedrala Mitropolitană din Iași a devenit unul dintre principalele evenimente religioase din România.

Sute de mii de pelerini se adună în fiecare an la Iași, în cel de-al doilea weekend al lunii octombrie, pentru a o comemora pe Sfânta Cuvioasă Parascheva, în timp ce orașul însuși și-a stabilit zile de sărbătoare în același timp.

Arhiepiscopul vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, preasfințitul părinte Timotei Prahoveanul, a oficiat aseară slujba vecerniei, la Catedrala Patriarhală din București, în pregătirea sărbătorii Sfintei Cuvioase Parascheva.

Ierarhul a vorbit despre viața cuvioasei, dar și despre periplul moaștelor ei, sub influența mai-marilor lumii, ca despre un mare pelerinaj din care învățăm să ne confruntăm cu încercările vieții.

Arhiepiscopul a numit-o pe sfântă „copila care părăsise casa părintească din iubire fără de margini față de Cel Care arătase iubire nemărginită față de noi”.

A subliniat că toată viața ei a fost un pelerinaj, „călătorind în condițiile de atunci, pe arșiță sau pe ploaie ori frig, mergând la Constantinopol, apoi la Heracleea Pontului, mergând pe urmele Mântuitorului, într-o aspră nevoință”.

A făcut aceasta urmând îndemnul Mântuitorului de a ne înstrăina de toate cele ale lumii, prin renunțare, și de a-i urma Lui: „Oricine voiește să vină după Mine să se lepede de sine, să-și ia crucea și să-Mi urmeze Mie” (Marcu 8, 34).

„Moaștele sale au cunoscut și ele un lung drum al pelerinajului, din pricina încercărilor istoriei. Aveau să ajungă de la Constantinopol la Târnovo, cetate vestită în vremea aceea. De la Târnovo la Vidin, de la Vidin la Belgrad și de la Belgrad din nou la Constantinopol”, a precizat Părintele Episcop vicar, conform Basilica.ro.

El a mai menționat că, în timpul domniei lui Mircea cel Bătrân, „vreme de trei ani, moaștele Sfintei Parascheva s-au aflat la curtea domnitorului, până când sultanul, supărat pe marele domn, avea să le ducă în Serbia, oferindu-le cneaghinei Serbiei, care plătise destul de mult pentru a-l îndupleca”.

„În 1521, moaștele Sfintei Parascheva s-au întors la Constantinopol. Au fost așezate în Biserica Sfântului Gheorghe din Fanar, iar o vreme chiar în Paraclisul Reședinței Patriarhale”, a continuat Preasfințitul Părinte Timotei.

Înainte de a se muta la Domnul, Patriarhul Partenie al Constantinopolului „dorea să lase moaștele Sfintei Parascheva într-un loc binecuvântat, pentru că Patriarhia trecea prin mari încercări”, a adăugat el.

Pentru evlavia românilor și mărinimia domnului Moldovei Vasile Lupu, în 1641, patriarhul a hotărât să-i dăruiască lui moaștele Sfintei Parascheva.

„Însoțite de trei mitropoliți greci, cu o corabie, de la Constantinopol până la Galați, apoi într-o lungă procesiune până la Iași, moaștele Sfintei Parascheva au fost așezate în cea mai frumoasă biserică pe care o avea atunci Moldova.”

„Istoria de atunci și istoria de astăzi ne arată cât de mult a fost dorită și cinstită Sfânta Parascheva”, a precizat Părintele Episcop vicar.

230 Vizualizări

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

7 + 4 =