Pământul a avut, din noiembrie 2020, o a doua lună. Obiectul, care a primit și denumirea de lună falsă, s-a îndepărtat însă de orbita terestră săptămâna aceasta, potrivit The Independent.
Cunoscut sub numele de 2020 SO, obiectul a fost prins temporar de atracția gravitațională a Pământului în 8 noiembrie 2020, moment în care oamenii de știință au încercat să îl identifice.
„A fost un obiect dificil de caracterizat. Am obținut observații de culoare cu Telescopul LBT, care a sugerat că SO 2020 nu era un asteroid”, spunea atunci profesorul Vishnu Reddy.
NASA a confirmat în cele din urmă că obiectul într-adevăr nu era un asteroid, ci un lansator de rachete Centaur din anii 1960 care probabil a ajuns în spațiu în timpul misiunii Surveyor 2 din 1966, dar nu a reușit să aterizeze pe Lună.
Unul dintre indiciile privind adevărata natură a „lunii” a fost apropierea orbitei sale de Pământ, ceea ce i-a făcut pe oamenii de știință să bănuiască natura terestră a obiectului spațial. Un alt indiciu a fost viteza cu care se deplasa, mult mai mică decât a unui asteroid.
Motivul pentru care lansatorul a revenit pe orbită a fost, în mod bizar, lumina soarelui.
„Presiunea radiației solare este o forță non-gravitațională cauzată de fotonii de lumină emiși de Soare, care lovesc un obiect natural sau artificial”, a explicat Davide Farnocchia, inginer de navigație la Jet Propulsion Laboratory al NASA, care a analizat traiectoria 2020 SO.
„Accelerația rezultată asupra obiectului depinde de raportul numit suprafață-masă, care este mai mare pentru obiectele mici și ușoare, cu densitate mică”, a adăugat el.
„Luna falsă” a făcut o ultimă călătorie spre Pământ pe 2 februarie 2021, notează Earthsky.org, parcurgând 0,58 distanțe lunare (220.000 km), înainte ca forțele spațiale să-l împingă spre o nouă călătorie, pentru a-și începe orbitarea în jurul Soarelui.
