Nu ne îndoim absolut deloc că fostul lider – timp de 64 de săptămâni – al tenisului mondial va reveni destul de curând pe fotoliul nr.1 al sportului alb! De asemenea, suntem foarte siguri că Simona are, în acest moment, toate calitățile și atuurile necesare pentru a triumfa în premieră la Australian Open, acolo unde, în mod evident, ar fi putut și ar fi meritat din plin să câștige încă din 2018, în fața danezei Caroline Wozniacki, pe care a dominat-o clar în cea mai mare parte a unei finale antologice.

Dar credeți că îi puteți spune aceste lucruri, frumose și cât se poate de reale, Simonei? Nu, pentru că ea are o maturitate și un echilibru cu mult peste nivelul vârstei sale biologice și nu îi place niciodată să fie lăudată în mod deosebit, chiar dacă merită cu prisosință asta, pentru efortul și sacrificiul ei inegalabil. Și nu, pentru că Simona știe exact cum merg lucrurile în sport și în viață.

Nu că nu ar putea realiza orice sau că nu ar putea îndeplini orice obiectiv. Poate. Și încă cum poate! Iar ea chiar știe asta, dar mai știe și multe altele. Simona Halep este unul din cei mai fini și echilibrați psihologi pe care avem privilegiul de a-i fi întâlnit vreodată. Iar ea mai știe ceea ce mulți dintre noi nu știm sau uităm mereu: că în sport, ca și în viață, absolut orice este posibil, că pot veni oricând uriașe victorii sau incredibile înfrângeri, imense realizări sau neverosimile eșecuri. Și mai știe și faptul – esențial – că nimic nu ne e dat din oficiu, oricât am fi de valoroși și talentați. Iată ce spune Simona – iar momentul este crucial la un concurs de amploarea Open-ului de la Antipozi: ”Niciun meci nu este câștigat dinainte. E valabil la orice turneu, nu numai la un Mare Șlem. Poți câștiga cu oricine, poți pierde la oricine. Eu am șansa mea, cum am avut mereu, și lupt pentru ea. Nu mai sunt valabile vechile ierarhii. Vin din urmă zeci și zeci, poate sute de de jucătoare foarte tinere și foarte talentate, cu o ambiție enormă. Apar tot mai multe jucătoare care câștigă la 18 sau 19 ani turnee gen Roland Garros și altele foarte puternice. Iga Swiatek e un astfel de exemplu. Chiar dacă am învins-o acum, ea este și rămâne o jucătoare extrem de valoroasă, care poate intra oricând în top 10 mondial, iar de acolo orice este posibil. Sunt și alte jucătoare, care se apropie de 40, și care pot juca mai bine ca în prima tinerețe. Și nu o spun cu referire doar la Serena Williams!

Consumul fizic este uriaș, ca să nu mai vorbim de cel psihic. Uneori simți că nu mai poți, că nu te mai poți mișca. Și totuși trebuie să joci mai departe. Nu e așa simplu să pleci de pe teren. Joci până la capăt, chiar dacă știi că pierzi. Și altceva: dacă ai învins-o pe jucătoarea X, iar X a bătut-o pe Y, nu înseamnă că o vei bate și tu pe Y, nici pe departe. Tenisul are reguli, dar are niște reguli atât de complicate, încât nimeni nu le mai poate cunoaște în întregime. Dacă eu voi juca cu Serena, se poate întâmpla orice, dar absolut orice. Nu îmi cereți să câștig mereu, pentru că nimeni nu o poate face! Pentru mine este important să fiu eu însămi, să mă regăsesc și să să cred în jocul meu, în fiecare minge pe care o lovesc. Da, am șanse să înving, dar nimeni și nimic nu îmi garantează asta. Am șanse să câștig și turneul, dar până acolo e un drum atât de lung și de greu, cum nici nu vă puteți imagina. Mulțumesc tuturor celor care mă susțin și au încredere în mine. Dacă nu voi avea probleme de sănătate și mă voi concentra așa cum trebuie, da, am o șansă să câștig. Și așa va fi și mai departe.”

Dacă nu ar fi cea mai valoroasă în tenisul mondial, Simona ar putea fi un psiholog (chiar și profesionist!) de excepție, unul cum nu prea mai poți să întâlnești.

Mulțumim, Simona, pentru tot! Pentru tot ce faci și ai făcut. Succes total să ai mai departe, așa cum merită uriașul tău talent și gîndirea ta plină de lumină, har și modestie!

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here