La finalul anului 2020, 75.136 de copii aveau cel puțin un părinte plecat să muncească în alte țări, arată statisticile oficiale citate de organizaţia Salvaţi Copiii, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.
Dintre aceștia, 22.662 aveau ambii părinţi plecaţi peste hotare sau proveneau din familii în care părintele unic susţinător este plecat.
Salvați Copiii România, în parteneriat cu Ministerul Muncii și Protecției Sociale, a organizat o dezbatere privind protecția socială a copiilor cu părinții plecați la muncă în străinătate, fenomen social al României postdecembriste.
Evenimentul face parte din seria celor care marchează 30 de ani de la ratificarea Convenţiei ONU privind drepturile copilului de către România şi de la înființarea Salvaţi Copiii, reprezentând o continuare a demersurilor pe care organizația le-a desfășurat în mod constant în ultimii ani pentru îmbunătățirea situației acestor copii, în cadrul unor parteneriate solide cu Administrația Prezidențială, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, reprezentat prin Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții, Ministerul Educației și autoritățile publice de la nivel local.
La conferință au participat reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, ai Cancelariei Prim-Ministrului, autorităţilor centrale, ambasadelor, instituțiilor locale cu responsabilități în domeniile asistenței sociale, protecției copilului, educației, justiţiei juvenile etc., ai organizațiilor neguvernamentale, precum și mass-media.
”1 din 3 copii cu părinți care muncesc în străinătate este lipsit de îngrijirea părintească, prin plecarea fie a unicului părinte susținător, fie a ambilor. Peste această realitate tristă se suprapune o alta, care ne arată că fenomenul plecării părinților este cel mai crescut în județele cele mai sărace ale României.
Este clar că schimbarea politicilor publice, în sensul orientării lor pe sprijinirea reală a persoanelor vulnerabile, nu mai poate să întârzie. Singura cale prin care putem să îi ajutăm este să venim cu servicii sociale integrate, pentru că mulți dintre acești copii au nevoie să fie sprijiniți nu doar psihologic, ci îndrumați să își găsească o cale în viață, au nevoie de suport psihologic, consiliere educațională, mai târziu de consiliere pentru ocupare, dar și de servicii medicale și sociale.
Trebuie să ieșim din modul actual de a face asistență socială din complezență, nu pentru a ajuta oamenii să iasă din starea de sărăcie. Schimbarea paradigmei actuale este posibilă prin parteneriate cu societatea civilă, prin creșterea numărului de profesioniști din asistență socială și prin accesarea responsabilă a fondurilor europene pe care România le are la dispoziție și în acest scop.”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, Raluca Turcan.
Conform analizei realizate de Salvaţi Copiii la începutul lunii mai 2021, pe un eşantion de 700 de copii ai căror părinţi sunt plecaţi în străinătate dintre beneficiarii programelor socio-educaţionale ale organizaţiei, 4% au părinţii plecaţi de mai putin de un an, 32% de o perioadă între un an şi trei ani, 37% de o perioadă între patru şi șase ani, 18% între șapte și nouă ani, iar 9% de peste 10 ani.
Dacă anterior pandemiei 12% dintre părinţi se reîntorceau o dată la doi ani sau mai rar, 32% o dată pe an, 29% de două ori pe an, doar 20% de trei ori pe an sau mai mult, iar în cazul a 7% a fost menţionată o altă situaţie (majoritatea situaţiilor descrise fiind de fapt referitoare la ruperea legăturii cu copiii din ţară), începând din martie 2020, pentru 46% dintre părinţi frecvenţa reîntoarcerilor a fost mai scăzută, iar pentru alţi 46% dintre ei frecvenţa reîntoarcerilor a rămas aceeaşi.
Cu 26% dintre copii, părinţii comunică zilnic, cu 34% de două / trei ori pe săptămână, cu 23% dintre ei săptămânal, cu 4% o dată la două săptămâni, cu 5% lunar, cu 3% mai rar decât lunar, iar cu 5% deloc.
În cazul a 52% dintre copii comunicarea este telefonică, pentru 19% dintre ei este realizată cu ajutorul calculatorului sau tabletei (prin aplicaţii precum skype, messenger etc.), iar pentru 24% dintre ei prin ambele forme.
„Perioada pandemiei a accentuat dificultățile emoţionale, sociale şi educaționale cu care se confruntă copiii rămași acasă, dar şi anxietatea resimțită de părinții aflați la distanță şi problemele de comunicare cu copiii.
Totodată, persoanele în grija cărora au rămas copiii, rude sau părinți, la rândul lor, întâmpină mari dificultăți în creșterea copiilor, gestionarea situațiilor problematice ivite și prevenirea înstrăinării și izolării sociale a copiilor. Este un fenomen social major, de care trebuie să fim conștienți”, a explicat Gabriela Alexandrescu, președinte executiv Salvați Copiii România.
