Curtea de Apel Craiova a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), în legătură cu decizia CCR, prin care se impune judecătorilor să nu ia în considerarea decizia CJUE, privind Secția Specială.
În fapt, Curtea de Apel Craiova cere CJUE să anuleze efectele acestei deciziei CCR, în acest caz. Curtea de Apel Craiova – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cu următoarea cerere de decizie preliminară:
1. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozițîi naționale, precum aceea a art. 148 alin.(2) din Constituția României, astfel cum a fost interpretată de Curtea Constituțională, prin Decizia nr.390/2021, conform căreia instanțele naționale nu mai au abilitarea de a analiză conformitatea unei dispozițîi naționale, constatate că fiind constituțională printr-o decizie a Curții Constituționale, cu dispozițiile de drept al Uniunii Europene?
2. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unei dispozițîi naționale, precum aceea a art. 99 lit. s din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, care permite inițierea unei proceduri disciplinare și sancționarea disciplinară a judecătorului pentru nerespectarea unei decizii a Curțîi Constituționale, în condițiile în care judecătorul este chemat să stabilească prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene, în raport de considerentele unei decizii a Curții Constituționale, dispoziție națională ce ii înlătura judecătorului posibilitatea de a aplică hotărârea CJUE pe care o consideră prioritară ?
3. Principiul independenței judecătorilor, consacrat de art.19 alin.1 al doilea paragraf TUE cu referire la art.2 TUE și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune unor practici judiciare naționale care interzic judecătorului, cu consecință antrenarii răspunderii disciplinare, să facă aplicarea jurisprudenței Curțîi de Justiție a Uniunii Europene în proceduri penale precum contestația privind durata rezonabilă a procesului penal, reglementată de art.488 ind.1 din Codul de procedura penală din România?
Citește și: Simina Tănăsescu și Livia Stanciu îi dau cu Constituția peste ceafă lui Dorneanu. De ce decizia CJUE privind Secția Specială trebuie respectată de toate autoritățile publice din România
În motivarea deciziei legată de Secția Specială, CCR susține că este abilitată să asigure supremația Legii fundamentale pe teritoriul României.
„Potrivit clauzei de conformare cuprinse chiar în textul art. 148 din Constituție, România nu poate adopta un act normativ contrar obligațiilor la care s-a angajat în calitate de stat membru (…), însă cele anterior arătate cunosc desigur o limita constituțională, întemeiată pe conceptul de ‘identitate constituțională națională’”, se precizează în documentul citat.
Curtea Constituțională menționează că „principiul statului de drept presupune securitate juridică, respectiv încrederea legitimă a destinatarilor în efectele dispozițiilor legale în vigoare și în modul de aplicare al acestora, astfel încât orice subiect de drept să-și determine în mod previzibil conduită”.
„Or, în măsură în care unele instanțe judecătorești lasă neaplicate din oficiu dispozițîi naționale pe care le consideră că fiind contrare dreptului european, în vreme ce altele aplică aceleași reglementări naționale, considerându-le conforme dreptului european, standardul de previzibilitate al normei ar fi puternic afectat, ceea ce ar genera o gravă insecuritate juridică și, implicit, încălcarea principiului statului de drept”, se mai arată în motivare.
Curtea Constituțională a respins pe 8 iunie o serie de excepții, hotărând că sunt constituționale mai multe articole din lege, care se referă la înființarea și operaționalizarea SIIJ.
