Judecătoarele CCR Livia Stanciu și Simina Tănăsescu își explică detaliat opinia contrară, în cazul deciziei CCR, prin care majoritatea din Curtea Constituţională a decis că hotărârea CJUE, privind Secția Specială, este neconstituțională și nu trebuie aplicată de judecătorii din România.

Cele două judecătoare atragă atenția că în Constituția României se prevede „respectarea priorității dreptului UE, față de dispozițiile contrare din dreptul național, și obligă toate autoritățile publice din România”.

„Art.148 din Constituția României impune – ca normă juridică obligatorie, așa cum, de altfel, sunt toate normele din Constituția României – respectarea priorității dreptului UE față de dispozițiile contrare din dreptul național și obligă toate autoritățile publice din România, enumerând expressis verbis ‘Parlamentul, Președintele României, Guvernul și autoritatea judecătorească’ să garanteze aducerea la îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării și din prioritatea dreptului UE față de dreptul național”, arată cele două judecătoare CCR.

„În baza art.5 TUE, organizarea judiciară a statelor membre ține de competența decizională a acestora, dar, în baza art.4 TUE, exercitarea competențelor proprii ale statelor membre trebuie realizată astfel încât să nu împiedice îndeplinirea competențelor proprii ale UE și să nu încalce valorile, prevăzute de art.2 TUE, pe care se întemeiază UE, și printre care statul de drept și independența justiției joacă un rol central.

În plus, în baza art.19 alin.(1) frază finală din TUE, statele membre stabilesc căile de atac necesare pentru a asigura o protecție jurisdicțională efectivă a drepturilor conferite cetățenilor europeni în domeniile reglementate de dreptul UE.

Concret, în acest caz, România nu numai că nu poate ignoră valorile prevăzute de art.2 TUE, ci trebuie să și sprijine UE în îndeplinirea propriilor competențe, cu atât mai mult cu cât sistemul de competențe al UE este complex, teleologic și evolutiv, iar statul de drept și independența justiției din România au relevanță pentru UE în ceea ce privește interpretarea și aplicarea uniformă 30 a dreptului UE, protecția jurisdicțională efectivă a drepturilor acordate cetățenilor europeni de sistemul normativ al UE, principiul încrederii reciproce a instanțelor judecătorești din UE și, nu în ultimul rând, posibilitatea instanțelor de a adresa întrebări preliminare către CJUE fără nicio intervenție. Nimic nou în această aplicare la cazul concret a principiilor generale ale dreptului UE”, mai arată cele două judecătoare.

Prioritatea de aplicare a dreptului Uniunii Europene nu trebuie percepută în sensul înlăturării sau desconsiderării identității constituționale naționale, se arată în motivarea deciziei prin care Curtea Constituțională a respins o serie de excepții și a decis că sunt constituționale mai multe articole din lege, care se referă la înființarea și operaționalizarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ).

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here