Se pare că în Rusia nivelul tensiunii sociale este în creștere. Diferite măsurători comparative demonstrează faptul că gradul de intoleranță al cetățenilor față de inegalitatea economică este mai mare în Federaţia Rusă decât în medie, la nivel global, scrie Nezavisimaia Gazeta, citată de Rador.
Iar dacă în ansamblu, la nivel global, temerile legate de coronavirus cresc, cetățenii Rusiei sunt îngrijorați în primul rând de șomaj, salariul mic și de sărăcie. În timp ce pentru multe țări ale lumii, subiectul nr. 1 rămâne lupta împotriva pandemiei de COVID-19 și consecințele economice ale acesteia, în Rusia tabloul este cu totul altul.
După cum a demonstrat-o recentul sondaj efectuat de compania „Ipsos”, în rândul cetățenilor din 28 de țări, coronavirusul a rămas pe primul loc, pe lista principalelor cauze pentru îngrijorarea cetățenilor din lumea întreagă. Subiectul COVID-19 preocupă 36% din cetățenii planetei. Totodată, problemele pandemiei îngrijorează cel mult 13% dintre cetățenii Federaţiei Ruse.
La rândul lor, cetățenii Rusiei sunt mult mai preocupați decât media globală de problema sărăciei și a inegalității sociale. Potrivit sondajului efectuat de compania amintită mai sus, 56% dintre cetățenii ruși sunt preocupați de această problemă. Rusia se situează pe primul loc în lume în ceea ce privește îngrijorarea în ceea ce privește acest subiect.
Cea mai mare parte a populației Rusiei nu susține politica promovată în prezent de autoritățile țării. Mai mult de jumătate dintre cetățenii Rusiei (56%) este de părere că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
În ansamblu, este explicabilă creșterea numărului de probleme legate de sărăcie și inegalitatea economică în rândul cetățenilor Rusiei. Veniturile reale de care dispune populația începuseră să scadă încă în 2014 și nici nu au ajuns la o creștere constantă de refacere.
Potrivit datelor Rosstat (Serviciului federal pentru statistica de stat), în 2020 trăiau sub pragul sărăciei aproape 18 milioane de persoane (12% din populația țării).
Pe lângă faptul că tema sărăciei și a inegalității sociale pare că este cea mai importantă pentru cetățenii Rusiei, autoritățile ruse parcă ar încerca să evite aceste subiecte. De exemplu, în ultima „Linie directă” a președintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, tema sărăciei nu a fost pusă în discuție, iar despre problemele veniturilor în scădere s-a amintit în legătură cu consecințele pandemiei.
Ministrul de finanțe Anton Siluanov a remarcat, într-un interviu acordat recent revistei „Finanțe”, numai faptul că creșterea economiei va conduce la creșterea veniturilor populației și va contribui la realizarea scopurilor naționale ale dezvoltării țării.
Semnificativ este faptul că oficialii declarau anterior că tocmai realizarea proiectelor naționale va permite atât demararea creșterii economice, cât și îmbunătățirea nivelului de trai al cetățenilor Federaţiei Ruse. Unul dintre obiectivele naționale ale dezvoltării țării constă în scăderea de două ori a nivelului sărăciei până în anul 2030.
Însă cum speră oare autoritățile să învingă sărăcia într-o țară în care economia stagnează deja independent de criză și nu sunt create niciun fel de premise pentru sporirea bunăstării cetățenilor acesteia?
Cea mai obișnuită modalitate de luptă pentru autoritățile ruse nu o constituie crearea premiselor pentru creșterea veniturilor populației, ci împărțirea banilor de la buget anumitor categorii de populație. Problema este că de cele mai multe ori acest lucru nu rezolvă problemele sărăciei și a veniturilor reduse.
Astfel, analizând realizarea programelor de stat, auditorii Camerei de Conturi a Rusiei au remarcat, de exemplu, că activitățile cuprinse în aceste programe au un efect redus asupra obiectivului reducerii sărăciei în Federația Rusă. O cincime din gospodăriile cu venituri mici s-a aflat în afara politicii sociale de stat, fără a primi niciun fel de ajutoare sociale.
Economiștii independenți recunoșteau, de asemenea, că sprijinul acordat de stat populației a atenuat doar în parte lovitura dată de coronavirus. Calculele făcute de aceștia au demonstrat faptul că ajutorul acordat famililor cu copii și șomerilor a compensat numai a șaptea parte din veniturile pierdute și peste o treime din creșterea nivelului sărăciei. În același timp, în familiile fără copii care s-au aflat în afara măsurilor legate de sprijinul de la stat, sărăcia a crescut în perioada de criză de peste două ori.
Sprijinul special acordat populației constituie o politică corectă și importantă dusă de autorități. Importantă este nu distribuirea, pur și simplu, a banilor anumitor grupuri de populație, ci rezolvarea complexă a problemelor veniturilor mici, sărăciei și inegalității sociale.
