Unicredit şi-a făcut public recent raportul trimestrial despre perspectivele statelor Europei. Despre România, spune lucruri foarte interesante. Ca de obicei, ce spun marii investitori privaţi este foarte instructiv şi arată cum este privită evoluţia ţării noastre.
Astfel, Unicredit se aşteaptă la o creştere a PIB, mai mare anul acesta şi mai mică anul viitor, normală, de altfel, având în vedere efectul de bază generat de criza Covid-19. Analiştii băncii observă că convergenţa, temporar, este stopată.
Unicredit face o amănunţită analiză a situaţiei politice din România şi a perspectivelor de evoluţie a acesteia, precum şi a efectelor sale asupra stării şi evoluţiei economice şi fiscal-bugetare.
Banca, originată în Italia, prevede că instabilitatea politică şi perspectivele slabe să avem un guvern reformist puternic vor submina evoluţiile reformiste hotărâte ale României şi vor induce inclusiv unele tendinţe populiste.
download Unicredit CEE Quaterly
Mai jos, prognoza completă realizată de Unicredit:
Perspectivă
Ne așteptăm ca PIB să crească cu 8,1%, în 2021, și 5%, în 2022. Incertitudinea politică va duce probabil la un guvern instabil, afectând în cele din urmă calitatea politicilor publice.
Ne așteptăm ca creșterea să se bazeze mai mult pe consum, decât pe investiții, comparativ cu previziunile anterioare, cu deficitele bugetare menținute aproape de valorile convenite cu UE și cu datoria publică rămânând în jur de 50% din PIB, în 2021-22.
Incertitudinea fiscală și un deficit mai mare ar putea amâna actualizările de rating, până la sfârșitul anului 2022 sau 2023. Ne așteptăm ca BNR să crească rata repo la 2%, cu 1H22 și să permită o creştere a raportului EUR-RON la 5,00-5,10, până cel târziu în anul 2022.
Strategie
Tendința de convergență este suspendată, cel puțin temporar.
Oportunităţi ratate
Apelul nostru pentru o coaliție de guvernare care să dureze până în anul 2022 s-a dovedit prea optimist, parteneriatul dintre Partidul Național Liberal (PNL) și USR-Plus încheindu-se în conflict.
În timp ce coaliția s-ar putea reforma în octombrie, un nou guvern ar putea avea o perioadă de valabilitate limitată, deoarece reformele judiciare propuse de USR-Plus nu se numără printre prioritățile PNL, partenerul minoritar maghiar, UDMR sau cele ale președintelui României, Klaus Iohannis.
Alternativele sunt un nou guvern PNL-USR-Plus-UDMR sau un guvern minoritar PNL-UDMR, cu sprijin din partea social-democraților (PSD). În opinia noastră, nici unul dintre ele nu îl va avea ca prim-ministru pe președintele PNL, Florin Cîțu, fără intervenții de la Curtea Constituțională.
Este puțin probabil ca orice guvern să dureze până la alegerile legislative din anul 2024. O coaliție guvernamentală instabilă va duce probabil și la o agendă economică mai puțin ambițioasă.
Cheltuielile populiste, pentru a potoli liderii regionali ai PNL și UDMR, și, dacă este necesar, PSD, ar putea elimina investițiile publice, fără a afecta în mod semnificativ deficitul bugetar.
Cu stabilizatorii automați, care mențin deficitul bugetar la 2,9% din PIB, este posibil ca Ministerul Finanțelor să-și cheltuiască o parte din rezervele sale fiscale mari. Datoria publică ar putea atinge la maximum 50% din PIB, cu peste 10% mai mică decât media post-COVID, pentru țările cu rating BBB.
În ciuda acestui fapt, agențiile de rating ar putea amâna actualizările, pentru a evalua execuția bugetară în anul 2022 și pentru a vedea dacă guvernul elimină cheltuielile mai populiste, în special pentru plăți nediscreționare de securitate socială și salarii publice.
Deficitul bugetar ar putea fi în jurul valorii de 8,3% din PIB, în 2021, și 0,4% din PIB, în 2022 (ambele calculate utilizând acumularile). Acest lucru este în conformitate cu previziunile oficiale.
Consiliul fiscal consideră că deficitul bugetar pe cash, de 7,1% din PIB, planificat de guvern, ar putea fi cu 0,5% din PIB mai mare, în 2021, din cauza lipsei veniturilor din licențele 5G și a cheltuielilor mai mari pentru pensii. În plus, guvernul analizează o subvenție, pentru a acoperi parțial costul încălzirii pentru consumatorii rău-platnici, între noiembrie 2021 și martie 2022.
Acest cost nu este inclus în bugetul modificat, deși subvenția va fi parțial compensată de venituri bugetare mai mari, provenite de la producătorii de energie deținuţi de stat.
Chiar dacă structura cheltuielilor publice se înrăutățește, în comparație cu așteptările noastre anterioare, este posibil ca creșterea economică să nu fie afectată pe termen scurt. Ne așteptăm ca PIB să se extindă, în termeni reali, cu aproximativ 8,1%, față de anul 2021 (cu 5%, datorită reportului din anul 2020) și cu 5% în 2022.
Cu toate acestea, structura creșterii s-ar putea schimba, pentru a se baza mai mult pe consumul privat și public și mai puțin pe investiții. Consumul privat va beneficia de cererea acumulată, de ratele de economii în scădere, de un salariu minim mai ridicat și de o potențială revenire a creditelor de consum.
În contrast, creșterea salariilor va sprijini cheltuielile gospodăriilor mai puțin decât în Europa Centrală (CE), deoarece ocuparea forței de muncă ar putea scădea și mai mult, compensând o parte din noile angajări în construcții și servicii.
În plus, salariile din sectorul public vor crește într-un ritm mult mai lent decât în perioada anilor 2016-19, creșterea salariilor reale încetinind sub 5%, în anii 2021-22, de la 11% în anii 2016-19. România va fi capabilă să stimuleze investițiile publice, cu PNRR-ul său aprobat de Comisia Europeană, la sfârșitul lunii septembrie.
Primele transferuri ar putea ajunge înainte de sfârșitul anului 2021. Subvențiile și transferurile întârziate din bugetul UE pe anii 2014-2020 vor sprijini investițiile publice în 2022 și ulterior. Cu toate acestea, implementarea și calitatea proiectelor finanțate din resurse naționale ar putea avea de suferit, dacă guvernul nu reușește să obțină o majoritate în parlament sau reușește să obțină doar una slabă.
Investițiile private în sectoarele exportatoare, în special producția de automobile, pot fi amânate până în a doua parte a anului următor, dacă persistă blocajele lanțului de aprovizionare. Proiectele de construcții ar putea crește într-un ritm mai lent decât cererea de locuințe, din cauza penuriei de forță de muncă și a concurenței pentru forța de muncă disponibilă din lucrările de infrastructură finanțate de stat.
Muncitorii români care se întorc din Marea Britanie sunt insuficienți pentru a acoperi lipsa forței de muncă. Un efect pe termen scurt al creșterii, care se bazează mai mult pe consum decât se aștepta anterior, este un deficit mai mare. Deficitul extern era deja vizibil în 2020 și se măreşte în continuare în acest an, fiind acoperit doar parțial de fondurile UE și ISD.
Acest lucru s-ar putea adăuga la reticența agențiilor de rating de a actualiza ratingurile României, în anul 2022. Deficitul comercial se mărește, din cauza prețurilor ridicate la gazul natural, care duc la importuri mai mari de produse chimice și combustibili și din cauza competitivității mai mici a prețurilor, care stimulează importurile de alimente și afectează exporturile producției.
Pe lângă aprovizionarea insuficientă în Europa, există mai multe motive interne pentru creșterea prețurilor la gaz, cum ar fi legislația din 2018, care favorizează importurile de gaze, față de producția locală, întârzierea extragerii de gaze din Marea Neagră și concurența redusă pe piața locală.
Este probabil ca raportul EUR-RON să treacă 5,00-5,10, cel târziu în primul trimestru al anului viitor. Dacă criza politică se prelungește și afectează încrederea investitorilor străini, BNR ar putea lăsa cursul EUR-leu să treacă peste 5,00, înainte de sfârșitul anului.
De asemenea, ne așteptăm ca banca centrală să înceapă creșterea ratelor dobânzii în noiembrie 2021, cu încă două creșteri în primul trimestru al anului viitor. O dobândă de politică monetară de 2% ar aduce România în concordanță cu colegii săi regionali. BNR ar putea crește dobânda de politică monetară la 2,5%, dacă ajustarea fiscală încetinește în 2022.
În opinia noastră, majorările suplimentare sunt nejustificate, deoarece inflația va scădea anul viitor. În a doua jumătate a anului 2022, șocurile de aprovizionare ar putea menține inflația generală aproape de vârful intervalului-ţintă.
Cu toate acestea, inflația subiacentă rămâne aproape de țintă, sugerând o rentabilitate sub 3,5%, pe orizontul politicii monetare. Inflația ciclică este de asemenea încetinită, deși de la niveluri foarte ridicate.
Guvernul ar putea limita prețurile energiei în 2022, ceea ce ar crește probabilitatea ca inflația să revină în intervalul țintă, înainte de sfârșitul anului viitor.
Comerțul de convergență este în așteptare
În ultimii ani, investitorii străini au supraponderat obligațiunile româneşti, având în vedere randamentele lor atractive și o perspectivă de convergență, care promitea îmbunătățiri ale ratingului și spreaduri mai restrânse către colegii din Europa Centrală.
Evenimentele politice recente sugerează că investitorii ar fi putut fi prea optimişti. În timp ce o facem, se așteaptă ca perspectivele fiscale să se îmbunătățească și datoria publică să rămână sub mediile UE-CEE și BBB, iar actualizările de rating ar putea fi amânate până la sfârșitul anului 2022 sau 2023.
Aceasta în plus față de emisiunile anticipate în EUR, ceea ce înseamnă că vedem în continuare acţiunile româneşti ca o poveste atractivă de randament, dar nu o poveste de câștig de capital. Ne așteptăm însă ca inflația și finanțarea să scadă anul viitor.
