În februarie 2021, după o oprire în trafic, senatorul PSD Lucian Romașcanu a refuzat să deschidă portbagajul mașinii sale la solicitarea polițiștilor de la Rutieră.

El și-a justificat decizia prin faptul că i-ar fi afectată viața privată și că ar fi nevoie de avizul Parlamentului. Sancționat de polițiști, Romașcanu a contestat amenda la instanță, dar judecătorii i-au respins plângerea.

Nemulțumit, senatorul a depus apel, care se va judeca la Tribunalul București, și a sesizat Curtea Constituțională. În urmă cu câteva zile, Romașcanu a devenit ministru al Culturii în Guvernul Ciucă.

Povestea incidentului de acum zece luni apare în sentința numărul 6722 din 30 iunie 2021, prin care Judecătoria Sectorului 1 a respins plângerea depusă de Romașcanu împotriva unui proces-verbal de contravenție din 17 februarie 2021, document întocmit de Brigada de Poliție Rutieră din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.

Dosarul a fost intentat de Romașcanu pe 4 martie, iar în acțiune acesta a cerut anularea procesului-verbal prin care a primit patru puncte penalizare și amendă în valoare de 1.160 lei.

La acel moment senator PSD, politicianul a relatat că a fost sancționat pentru că nu a permis organelor de poliție să efectueze controlul bunurilor transportate în portbagajul autoturismului.

Romașcanu a transmis judecătorului că ”a refuzat în mod legitim ingerința agentului în intimitatea sa câtă vreme inspectarea portbagajului este absolut arbitrară și nejustificată, încălcând dreptul la respectarea vieții private recunoscut oricărui european și garanțiile oferite de dispozițiile Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor.

Agentul nu a informat petentul cu privire la suspiciunea care ar fi legitimat controlarea vehiculului și nici nu a ținut cont că parlamentarii pot fi percheziționați numai cu avizul camerei din care fac parte.”

El a adăugat că, în opinia sa, dispozițiile art. 35 din OUG nr. 195/2002 în baza căreia a fost sancționat (”Obligațiile participanților la trafic”) ”constituie o restrângere a dreptului la viață privată, care trebuie să ofere anumite garanții, să fie determinate de motive întemeiate, nu de simpla voință a agentului, pentru a proteja cetățeanul împotriva arbitrariului sau abuzului agentului de poliție (…)”.

În acest sens, în cursul judecății, Romașcanu a cerut sesizarea Curții Constituționale, invocând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor acestui articol. Judecătorul i-a acceptat solicitarea de sesizare a Curții, iar la această instanță, dosarul este în faza de raport.

În timpul procesului de la Judecătoria Sector 1 în care a contestat sancțiunea, Romașcanu a enumerat și alte motive pentru anularea amenzii: agentul a indicat în mod greșit dispozițiile care sancționează fapta contravențională, i-a fost aplicată o sancțiune fără ca aceasta să fie prevăzută de actul sancționator, iar același agent de poliție nu a localizat în concret fapta, precizând ca loc al producerii contravenției Șoseaua București-Târgoviște, șosea care măsoară aproximativ 70 kilometri.

De asemenea, Romașcanu a invocat faptul că nu au fost menționate motivele care au determinat agentul de poliție să considere că este necesar să efectueze inspectarea portbagajului autovehiculului.

În întâmpinare, Poliția Rutieră a cerut respingerea plângerii ca nefondată, depunând și cazierul contravențional al petentului.

Analizând argumentele celor două părți, un judecător de la Sectorul 1 a stabilit că procesul-verbal a fost întocmit legal. Referitor la motivul pentru care agentul de poliție a solicitat inspectarea portbagajului, magistratul a susținut că ”acesta nu constituie o împrejurare a comiterii faptei de către petent, ci poate reprezenta scopul controlului efectuat de agentul constatator.

Or, scopul este acela de a verifica comiterea unor eventuale contravenții, cum ar fi de exemplu, lipsa obiectelor ce trebuie să se afle în mod obligatoriu în autoturism, precum triunghiuri reflectorizante, trusă de prim-ajutor sau transportul de bunuri interzise”, adăugând că ”nu poate fi asimilată solicitarea de verificare a portbagajului autoturismului cu măsura percheziției autovehiculului, deoarece presupune doar deschiderea acestui compartiment, iar nu analizarea amănunțită a întregului autoturism și a tuturor obiectelor aflate în acesta. (…) Prin urmare, agentul de poliție nu necesita acordul structurii parlamentare din care face parte petentul.”

Nici argumentul încălcării vieții private nu a fost acceptat de instanță, deoarece posibilitatea verificării portbagajului ”este prevăzută de lege, are un scop legitim – prevenirea și sancționarea eventualelor contravenții referitoare la transportarea unor bunuri ilegale sau constatarea inexistenței unor bunuri ce trebuie să se afle în permanență într-un autovehicul, precum trusă de prim-ajutor și triunghiuri reflectorizante – și este proporțională cu scopul urmărit.”

”Instanța subliniază că agentul de poliție nu trebuia să justifice în mod amplu solicitarea de a inspecta bunurile transportate, fiind permis agenților de poliție să efectueze controale de rutină în trafic, tocmai pentru a preveni comiterea unor fapte de natură contravențională sau penală.”
Fragment din sentința numărul 6722/30.06.2021 a Judecătoriei Sector 1

”Nu cred că e corect ca, la 30 de ani de la Revoluție, să vină un polițist și să spună «Deschide portbagajul!», fără să indice motivul”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here