Agenţia de rating Standard & Poor’s a reafirmat ratingul României BBB-, cu perspectivă stabilă. Până la junk (BB+, cu perspectivă pozitivă), mai avem doi paşi. Dar ce spune despre România analiza Standard & Poor’s?
Mult-aşteptata consolidare fiscală, ce trebuia să înceapă după terminarea investiţiilor în Sănătate, generate de pandemie, mai aşteaptă. Cauza este că, după atacarea bugetului de stat de căgtre coronacriză, acum acelaşi buget este şubrezit de sarcinile fiscale generate de efectele eprverse ale invaziei Rusiei în Ucraina.
În acest condiţii, Standard & Poor’s crede că consolidarea fiscală ar putea să înceapă de anul viitor – aceasta inducând în subsidiar ideea că până atunci starea beligerantă va lua sfârşit.
Mai jos, prima parte a analizei agenţiei de rating, tradusă în limba română.
download Raport complet Standard & Poor’s
Romania ‘BBB-/A-3’ RatingsAffirmat; Outlook stabil
Pe 15 aprilie 2022, S&P Global Ratings a confirmat ratingurile de credit suveran, pe termen lung și scurt, „BBB-/A-3”, ale României, în monedă locală. Perspectiva este stabilă.
Perspectiva stabilă echilibrează riscurile economice, din conflictul Rusia – Ucraina, cu rezervele oferite de stocurile modeste de datorie externă și guvernamentală ale țării și cu transferurile UE, intrate între anii 2022 și 2027, care ne așteptăm să depășească 10% din PIB. Anticipăm angajamentul autorităților.
Conflictul Rusia-Ucraina va afecta creșterea PIB-ului României și va duce la creșterea inflației, deja ridicate.
O incertitudine-cheie pentru România și pentru restul Europei este durata conflictului din Ucraina.
O parte mai bună este că UE urmează să plătească peste 10% din PIB-ul României, în fonduri europene structurale și de investiții și transferuri de generația următoare, către țară, în perioada anilor 2022 – 2027, beneficiind de profilul fiscal și extern.
Ne-am afirmat ratingurile „BBB-/A-3” pentru România cu o perspectivă stabilă. Reforma și consolidarea fiscală vor continua să fie determinate de angajamentele de politică din cadrul Facilității de redresare și reziliență (RRF) a UE și de procedura de deficit excesiv (PDE), în curs.
Conflictul dintre Rusia şi Ucraina va avea efecte considerabile asupra economiei României. În consecință, ne-am redus proiecția privind creșterea reală a PIB-ului României pentru 2022, cu 2,6 puncte procentuale, până la 2,1%.
Noile blocaje din partea ofertei și prețurile mai ridicate la energie și la alte mărfuri vor face presiuni asupra nivelurilor deja ridicate ale inflației, vor slăbi încrederea investitorilor și consumatorilor și vor scădea cererea externă, din partea principalilor parteneri comerciali ai României, din Zona Euro.
Impactul negativ al conflictului din Ucraina se dovedește a fi mai mare și mai lung decât ne așteptăm, în prezent, punând în pericol planurile guvernamentale de consolidare fiscală pe termen mediu și crescând costurile de finanțare ale Guvernului.
Finanțarea deficitelor gemene ale României ar urma să fie din ce în ce mai orientată către fluxuri externe, generatoare de datorii, semnalând incapacitatea de a absorbi sursele de finanțare ale UE.
Banca Națională a României (BNR) nu reușește să ancoreze inflația de bază sau limitează semnificativ capacitatea cursului de schimb de a se ajusta la șocurile externe, în favoarea intervenției materiale în valută, punând în discuție credibilitatea regimului monetar și eficacitatea executării acestuia.
Am putea crește ratingurile dacă vedem dovezi că ratele ridicate de creștere economică ale României pot fi susținute în același timp cu reducerea deficitului fiscal al Guvernului, indicând consolidarea capacității productive a economiei.
Am crescut semnificativ prognoza noastră anuală de inflație medie la 9,0% în anul 2022, de la 6,0%, în decembrie 2021, reflectând prețurile mai mari la alimente și la combustibili, ambele componente fiind exacerbate de conflictul din Ucraina și depășind efectele dezinflaționiste ale prelungirii cu un an a plafoanelor pentru prețul energiei electrice și gazelor naturale, pentru gospodării.
Șocurile economice și de securitate externă din conflict sunt greu de cuantificat, mai ales că ele sosesc înainte ca economia să aibă șansa de a-și reveni pe deplin, după pandemia de COVID-19.
Presupunerea noastră este că, cu cât conflictul persistă mai mult, cu atât este mai mare frecvența creșterii PIB-ului și cu atât mai mare provocare va fi controlul inflației.
Scenariul alternativ al unui conflict mai larg între Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) și Rusia ar duce aproape sigur la presiuni negative substanțiale asupra previziunilor economice, balanței de plăți și fiscale de referință, publicate în acest raport.
Până la sfârșitul lunii martie, aproximativ 500.000 de ucraineni trecuseră granița în România, dintre care înțelegem că marea majoritate se află în tranzit către alte țări, cu aproximativ 80.000 de refugiați potențial stabilindu-se în România și adăugând 0,5% la populație.
Dacă conflictul persistă, este posibil ca aceste cifre să crească. Până în prezent, cetățenii români și organizațiile neguvernamentale au suportat o mare parte din costul găzduirii refugiaților, deși pe 4 aprilie Consiliul European a autorizat redirecționarea fondurilor de coeziune UE și a altor fonduri (inclusiv fonduri nealocate din bugetul anterior al UE) pentru finanțarea asistenței acordate refugiaților.
Chiar și așa, cheltuielile aferente locuințelor și serviciilor sociale ale României ar putea totaliza cel puțin 1% din PIB, în anul 2022, dacă conflictul persistă (deși fonduri suplimentare de compensare ale UE ar putea fi disponibile).
Cheltuieli suplimentare sunt alocate pentru facilitarea intrării pe piața muncii a refugiaților care rămân în România. Împreună cu planurile oficiale de creștere a cheltuielilor pentru apărare, acest lucru va pune o presiune suplimentară asupra finanțelor publice ale României. Ne așteptăm că șocul pe termen scurt va întârzia consolidarea fiscală a Guvernului până în anul 2023, în ipoteza că conflictul se va stabiliza până la sfârșitul anului 2022.
Credem că performanța economică a României în anul 2022 și redresarea economică proiectată pentru anul viitor vor depinde în mare măsură de execuția cu succes a investițiilor finanțate pentru România, de UE.
