Ziua internaţională împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri (International Day Against Drug Abuse and Illicit Trafficking) este marcată anual la 26 iunie şi este menită să crească gradul de conştientizare privind problema majoră pe care o reprezintă pentru societate drogurile ilicite.
Adunarea Generală a ONU a decis, prin Rezoluţia 42/112 din 7 decembrie 1987, ca la data de 26 iunie să fie marcată Ziua internaţională de luptă împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, ca expresie a deciziei ONU de a consolida acţiunile şi cooperarea pentru a putea crea o societate fără consum de droguri, indică site-ul www.un.org.
Tema din 2022 a Zilei internaţionale împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri este „Addressing drug challenges in health and humanitarian crises”- „Abordarea provocărilor legate de droguri în crizele sanitare şi umanitare”, potrivit site-ului Oficiului Naţiunilor Unite Pentru Droguri şi Criminalitate (UNODC), https://www.unodc.org/. În 2022, omenirea continuă să fie martoră la crize umanitare larg răspândite în Afganistan, Ucraina şi în alte părţi ale lumii, în timp ce pandemia de COVID-19 reprezintă încă o criză globală majoră de sănătate. Criza drogurilor sintetice necesită, de asemenea, soluţii adaptabile, menţionează acelaşi site.
O pandemie, o criză climatică, o criză alimentară, o criză energetică şi întreruperi ale lanţului de aprovizionare au sporit suferinţa şi ne-au dus în pragul recesiunii globale. Anul acesta, cu prilejul Zilei internaţionale împotriva abuzului şi traficului ilicit de droguri, UNODC abordează provocările transnaţionale existente şi emergente în materie de droguri care decurg din situaţii de criză, indică şi site-ul https://www.un.org/. UNODC continuă să militeze pentru protejarea dreptului la sănătate pentru cei mai vulnerabili, inclusiv copii şi tineri, oameni care consumă droguri, persoane cu tulburări legate de consumul de droguri şi persoane care au nevoie de acces la medicamente controlate.
Prin campania #CareInCrises, UNODC face apel la guverne, organizaţii internaţionale, societatea civilă şi toate părţile interesate să ia măsuri urgente pentru a proteja oamenii, inclusiv prin consolidarea prevenirii şi tratamentului în cazul consumului de droguri, ca şi prin soluţionarea problemei drogurilor ilicite.
România a ratificat şi a aderat la toate convenţiile internaţionale importante al căror scop este acela de a controla şi de a limita consumul de droguri ilegale, începând cu Convenţia şi Protocolul cu privire la Opiu, încheiată la Geneva, la 19 februarie 1925, şi promulgată de ţara noastră prin Decretul nr. 1.578/1928. Între actele internaţionale pe care România le-a semnat în acest domeniu se regăseşte şi Convenţia asupra traficului ilicit de stupefiante şi substanţe psihotrope, întocmită la Viena la 20 decembrie 1988 şi la care România a aderat prin Legea nr. 118/1992. În domeniul legislaţiei în România amintim Legea nr. 143 din 2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare.
În România, instituţia care stabileşte concepţia de ansamblu şi asigură coordonarea unitară, pe baza unei strategii naţionale, a luptei împotriva consumului şi traficului ilicit de droguri este Agenţia Naţională Antidrog (ANA).
În 2021, eforturile instituţionale s-au materializat atât în coordonarea, evaluarea şi monitorizarea la nivel naţional a politicilor în domeniul prevenirii şi combaterii traficului şi consumului ilicit de droguri, cât şi în dezvoltarea, promovarea şi implementarea, într-o manieră unitară, integrată şi continuă, a răspunsului din domeniul reducerii cererii şi ofertei de droguri, se menţiona într-un comunicat de presă al Agenţiei Naţionale Antidrog din 18 februarie 2022.
Agenţia Naţională Antidrog a continuat asigurarea furnizării de servicii de asistenţă integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, prin reţeaua teritorială formată din 47 de Centre de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog (CPECA) şi trei Programe de Asistenţă Integrată a Adicţiilor (PAIA) din municipiul Bucureşti. Astfel, 2.596 de consumatori de droguri au beneficiat, cel puţin o dată, de serviciile de asistenţă ale ANA.
Specialiştii ANA au asigurat, pe tot parcursul anului 2021, funcţionarea Programului de consiliere pentru adolescenţi şi părinţi, ce are ca misiune susţinerea şi asistarea părinţilor/aparţinătorilor legali pentru a face faţă dificultăţilor psihosociale care afectează relaţiile familiale, pentru dezvoltarea competenţelor parentale şi, totodată, sprijinirea adolescenţilor atunci când apar probleme de consum, se mai arată, între altele, în comunicatul de presă menţionat.
