După lungi dispute în interiorul coaliţiei, Guvernul a stabilit o compensare la litrul de carburant auto de 50 de bani pe litru. Este bine? Este rău? Care sunt efectele? Unde vom ajunge. MagnaNews.ro a stat de vorbă pe acest subiect cu analistul economic Sorin Dinu.
Compensarea aceasta de 50 de bani, la litrul de carburant auto, este bună?
Cred că e singura variantă în care poţi să faci ceva, pentru că în mod normal nu ar trebui să faci nimic. Statul, de fapt, compensează consumul unor oameni, pe banii altor oameni. În momentul în care faci treaba asta, nu e un lucru tocmai ok.
Aici e o întreagă discuţie despre preţul la combustibili. Este vorba despre raportul cerere – ofertă. Combinat cu riscul geopolitic dat de război şi de sancţiuni. Toată lumea se uită la preţul ţiţeiului.
De fapt, sunt mai multe tipuri de ţiţei, nu numai Brent şi WTI (n.r.: West Texas Intermediate). Au crescut însă şi costurile de transport, asigurare şi prelucrare a ţiţeiului, indiferent de care este acesta.
Au crescut multe. Au crescut preţurile la Energie. Pe de altă parte, plafonarea ar fi dus la penurie. În Ungaria, Mol a limitat la maximum 50 de litri cantitatea de carburant auto pe care o pot cumpăra şoferii, pe zi, la preţ plafonat. Compensarea parţială este singura modalitate în care ţii cont de piaţă şi poţi să zici că dai şi un mic ajutor.
Care este mecanismul prin care, la plafonare, se poate ajunge la penurie de carburant auto?
Dacă preţul litrului ar fi fost plafonat la 6 lei, consumul ar fi crescut, pentru că ar fi crescut cererea solvabilă, numai că aceşti 6 lei nu ar fi acoperit costurile producătorilor şi furnizorilor.
Evident că s-ar fi redus oferta. Aşa se ajungea la penurie, adică nu se mai putea oferi consum la liber şi trebuia să se treacă la raţionalizarea consumului. Experţii au experimentat problema asta pe vremea regimului comunist.
Statul marchează 50 de bani, la fiecare litru de carburant consumat în România, din pompă de benzină de pe piaţa internă. Nu există posibilitatea ca gaura la buget să fie uriaşă? Adică, dacă la fiecare litru de carburant cumpărat de un client, e totuşi cam mult…
Se pare că, din aceşti 50 de bani, jumătate sunt asumaţi de producători. Şi că aceste două miliarde sau un miliard vor fi de fapt o compensare, cu o taxă plătită la sfârşitul anului.
S-a făcut un studiu de impact?
Deocamdată nu cred că au avut timp să o facă. Ideea este că, în contextul în care suntem noi acum, cu deficit excesiv şi cu toate solicitările acestea de cheltuieli suplimentare, nu este situaţia cea mai favorabilă pentru a începe să faci diverse operaţiuni de decompensare sau altceva.
Aceasta, în cele din urmă, este o încercare de a împărţi costurile între furnizori şi stat. În Franţa, compensarea aceasta este de 75 de centime.
Ce te faci dacă, peste încă o lună şi jumătate, preţul ajunge la 10 lei pe litrul de carburant, indiferent dacă vorbim despre motorină sau despre benzină, iar PSD va striga şi mai tare: „Dublaţi compensarea! Dublaţi compensarea!” sau „Era mai bine cum am zis noi!”?
E foarte simplu. Dacă se va dubla compensarea, statul poate să ajungă şi la faliment. Oamenii nu văd realitatea. Ieri (n.n.: joi, 23 iunie), Finanţele au anunţat că au atras 550 de milioane de lei, dar de fapt au încasat 377 de milioane de lei, plus încă vreo 20 de milioane dobândă acumulată, pentru că restul este discount: au vândut la 68,7% din valoarea nominală de piaţă. Deci, ca să împrumut 100 de lei, eu, stat român, trebuie să împrumut 125 de lei. Cei 25 de lei defapt sunt discount.
Foarte scump.
Da, din ce în ce mai scump. ING a ieşit recent cu un comentariu, în care vorbeşte despre 5 sau 7 miliarde de lei pe lună.
Este adevărat că ne împrumutăm de pe pieţe mai scump decât Rusia?
A fost aşa până acum două zile, când a ieşit Cătălin Drulă, cu acel comentariu, şi cineva a cumpărat masiv din piaţă. Da, vreme de două săptămâni, titlurile româneşti la 10 ani au fost mai scumpe decât cele ale Rusiei. Noi aveam 9,28 – 9.07, ei 8.89. Suntem cei mai scumpi din UE la împrumuturi şi în apropierea noastră este Ungaria.
later edit: Marţi, 28 iunie, România se împrumuta din nou mai scump decât Rusia. „Minunea de reducere a yield-ului pe 10 ani sub cel al Rusiei nu a durat decât două zile”, a declarat MagnaNews.ro Sorin Dinu. Ulterior, expertul a informat că Rusia iar a pierdut teren, yieldul său crescând din nou peste cel al României, de parcă cele două state se iau la întrecere care reuşeşte să aibă un yield mai slab.
Să zicem că preţurile la carburanţi vor continua să crească.
Nu asta e problema. Problema este că toate acestea, pe termen scurt, trebuie completate cu măsuri pe termen mediu şi lung. Acestea înseamnă investiţii. Pentru explorare, transport, pentru găsirea de resurse alternative, care să nu fie legate de riscul geopolitic.
Mai există o posibilitate. Există acel stoc de rezervă pemtru 90 de zile, care, conform legii, trebuie făcut de către toţi operatorii. Inclusiv pentru produse petroliere şi, la o adică, poţi să mai arunci în piaţă, dacă apare un dezechilibru între cerere şi consum. Dar nu poţi să te duci mult sub costuri.
Cum s-ar spune, în concluzie, soluţia sustenabilă şi consolidată de rezolvare a crizei acesteia ar fi stoparea războiului din Ucraina.
Soluţia este defapt găsirea de surse alternative de energie, care să nu fie legate de războiul din Ucraina. Stoparea acestuia, bazată pe o înţelegere cu Rusia, este defapt o înfrângere.
Şi, în realitate, te pregăteşti de alt război. Şi costurile de acum sunt costuri pentru valorile europene. Cine spune altceva face jocul ruşilor şi prietenilor acestora.
