Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului este sărbătorită pe 15 august. Este ziua în care facem pomenire de mutarea ei din această viață, la cea veșnică.

Mărturii despre existența sărbătorii Sfintei Marii avem începând cu secolul al V-lea, când cultul Maicii Domnului începe să se dezvolte foarte mult. Însă cinstirea Maicii Domnului este prezentă înainte de această perioadă.

De exemplu, unul din cele mai timpurii texte păstrate ale Liturghiei, versiunea egipteană a Liturghiei Sfântului Vasile, cuprinde următoarele: „Adu-Ți aminte, Doamne, de părinții noștri … mai ales totdeauna de sfânta și slăvita Maria, Maica lui Dumnezeu, și pentru rugăciunile ei miluiește-ne…”

Locul de origine al sărbătorii Sfintei Marii este Ierusalimul, orașul în care se păstrează mormântul Maicii Domnului, în apropierea Grădinii Ghetsimani.

În Apus, această sărbătoare este menționată pentru prima dată în secolul al VI-lea, la Sfântul Grigorie, Episcopul de Tours († 593 sau 594), explică Creştin Ortodox.

Generalizarea praznicului Adormirii Maicii Domnului se va face în Apus de către Papa Teodor I (642-649), în vreme ce în Răsărit acest lucru se petrece mai devreme, în timpul împăratului bizantin Mauriciu (528-603), care a rezidit Biserica Maicii Domnului din Ghetsimani.

Ori de câte ori vorbim de Sfânta Maria Mare sau Adormirea Maicii Domnului, trebuie să vestim moartea ei.

Fecioara Maria și-a dat sufletul în mâinile Fiului ei. A murit cu moartea noastră, pentru că a împărtășit nașterea noastră. N-a fost zămislită în chip imaculat, într-un mod unic și diferit de al nostru; nu i s-a dat o natură specială, incapabilă de păcat. Din acest motiv, nu a fost ferită de moarte.

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.