Armenia a solicitat luni celei mai înalte instanţe a ONU să ceară Azerbaidjanului să-i protejeze pe armenii arestaţi după conflictul din 2020, după ce confruntările de săptămâna trecută de la graniţa comună s-au soldat, conform informaţiilor furnizate de Erevan, cu moartea a 200 de soldaţi şi luarea a 20 de prizonieri armeni, transmite AFP.
În urmă cu un an, cele două ţări aflate în conflict au depus aproape simultan recurs la Curtea Internaţională de Justiţie (CIJ), solicitând instanţei să adopte măsuri până la soluţionarea completă a cazului, care va dura ani de zile.
În decembrie, CIJ a cerut celor două ţări, care se acuză reciproc de discriminare rasială, în special în timpul războiului din toamna lui 2020, să oprească „agravarea” disputei. De asemenea, a cerut Azerbaidjanului să protejeze prizonierii de război luaţi în conflictul din 2020 în regiunea Nagorno-Karabah.
Armenia solicită acum instanţei, printre altele, să ceară „în mod expres” Azerbaidjanului „să protejeze de atacuri şi bătăi pe toţi cei arestaţi în legătură cu conflictul din 2020 sau orice conflict armat care a apărut între părţi”, a informat CIJ într-un comunicat. Protejarea acestora „la arestarea lor şi ulterior, în special dacă sunt încă în detenţie, şi să le garanteze siguranţa şi dreptul la egalitate în faţa legii”, se precizează în comunicat.
Cele două ţări au purtat un război scurt, dar sângeros, în toamna lui 2020, pentru controlul asupra regiunii Nagorno-Karabah, care a provocat 6.500 de morţi.
Peste 200 de soldaţi armeni au fost ucişi săptămâna trecută, potrivit informaţiilor furnizate luni de Consiliul de Securitate al Armeniei. 20 de soldaţi au fost luaţi prizonieri de armata azeră, potrivit aceleiaşi surse. Numărul deceselor de ambele părţi se ridică la aproape 300.
Escaladarea violenţelor, fără precedent din 2020, ameninţă să submineze un proces de pace fragil între celor două ţări din Caucaz care împart aproape o mie de kilometri de graniţă, potrivit Agerpres.
CIJ, cu sediul la Haga, soluţionează litigii dintre state. Hotărârile sunt fără apel, iar Curtea nu dispune de alte mijloace decât ele diplomatice pentru a le pune în aplicare.
