Comisia Europeană a transmis că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, asumat de România prin PNRR, face parte din reforma sistemului public de pensii.
Executivul comunitar a mai susținut, într-un răspuns pentru G4Media, că un obiectiv al noii legislații, convenit prin PNRR, este „menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”.
„Plafonul de 9,4% din PIB (adică nivelul cheltuielilor în 2021) face parte din măsura privind reforma sistemului public de pensii. Această măsură prevede adoptarea unei noi legi privind sistemul public de pensii, cu aportul asistenței tehnice, care să înlocuiască actuala lege a pensiilor (Legea 127/2019).
În anexa la Decizia de punere în aplicare a Consiliului de aprobare a planului românesc se precizează că „Un obiectiv al noii legislații este menținerea stabilă pe termen lung (2022-2070) a cheltuielilor publice brute totale cu pensiile (inclusiv toate sistemele publice de pensii existente) la 9,4% din PIB, inclusiv un mecanism de frânare în cazul în care plafonul de cheltuieli este depășit”, spune Comisia Europeană.
Citeşte şi: Schemă de ajutorare de 500 de milioane de euro pentru întreprinderile din România
Întrebată dacă e de acord că pensiile din Armată, Interne și Servicii nu ar trebui modificate în niciun fel, Comisia a răspuns: „O etapă specifică (215), care trebuie parcursă la sfârșitul anului 2022, se referă la revizuirea pensiilor speciale, care includ pensiile militare. Aceasta face parte din reforma mai amplă a sistemului public de pensii, care este un element-cheie al PRR al României. Îndeplinirea satisfăcătoare a acestei etape va fi evaluată în contextul celei de-a treia cereri de plată”.
