Relaţia Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens, a declarat marţi preşedintele Maia Sandu într-un comentariu la proiectul de lege înregistrat de un grup de deputaţi ai Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS).
Este vorba despre clădirea fostului Seminar Teologic din Chişinău, în care se află o aripă a Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, care urmează să fie transmisă cu titlu gratuit din proprietatea statului în proprietatea Mitropoliei Basarabiei, fără drept de înstrăinare, potrivt Deschide.md.
„Autorii acestui proiect de lege vor organiza consultări publice şi vor da mai multe detalii. Vom vedea care sunt soluţiile pentru îngrijorările care au fost formulate. E devreme să comentez, pot să spun doar câteva lucruri. În primul rând, relaţia Republicii Moldova cu România nu poate fi într-un singur sens.
Un alt lucru important pe care trebuie să-l spunem este că puţinele clădiri istorice din Chişinău care au fost reabilitate – au fost restaurate cu sprijinul statului român. Asta nu înseamnă că noi nu vrem să reabilităm aceste clădiri istorice, dar suntem într-o realitate economică de care nu putem face abstracţie”, a declarat Maia Sandu.
Pe 6 martie, un grup de deputaţi în frunte cu preşedintele parlamentului, Igor Grosu, a înregistrat proiectul de lege nr. 57 vizând restituirea clădirii fostului Seminar Teologic din Chişinău către ultimul proprietar bisericesc legitim.
Mitropolia Basarabiei a salutat iniţiativa legislativă şi a declarat că, în cazul în care i se va oferi blocul doi al Bibliotecii Naţionale al Republicii Moldova, instituţia nu intenţionează să-i schimbe destinaţia, ci se angajează să suporte toate costurile pentru restaurarea monumentului istoric.
„Mitropolia Basarabiei subliniază că iniţiativa legislativă nr. 57 din 6 martie 2023 nu constituie acordarea cu titlu gratuit a unui bun al statului, ci restituirea unui bun bisericesc către proprietarul său anterior, de dinaintea ocupaţiei sovietice”, a anunţat Mitropolia Basarabiei într-un comunicat, în care susţine că nu va schimba destinaţia clădirii.
Această iniţiativă a suscitat o serie de critici, în special pe reţelele de socializare. Dar au reacţionat şi intelectuali, artişti, curatori culturali – membri ai societăţii civile, oameni interesaţi de soarta clădirii şi a colecţiilor de carte. Asociaţia Bibliotecarilor din Moldova a lansat o petiţie în susţinerea Bibliotecii Naţionale a Republicii Moldova, care a adunat peste 1.000 de semnături, notează Deutsche Welle din Chişinău, consemnând un conflict de mentalităţi.
Edificiul a fost construit în 1902 pentru învăţământ religios. După Unirea de la 1918, a trecut în proprietatea Patriarhiei Române, găzduind Seminarul Teologic. În timpul URSS, clădirea trecuse în folosinţa Universităţii tehnice, iar după declararea independenţei, a fost atribuită Bibliotecii Naţionale a Moldovei (BNRM).
