O teamă, sau poate doar o supărare, a ungurilor este că sunt întrecuţi la nivel de trai de români, consideraţi până acum câţiva ani a fi campioni în UE la sărăcie, când visul tuturor este să ajungă din urmă Vestul.
La salariul minim pe economie România a depăşit cu mult Ungaria, ceea ce înseamnă că ceva din teamă ungurilor a devenit realitate.
România are de altfel cea mai rapidă cresștere a salariului minim din UE în ultimul deceniu. Ungaria se apropie de viteză medie, dar este încă în partea de jos. După un alt criteriu statistic, Ungaria şi România sunt deja în Europa Occidentală.
Este vorba de PIB per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, un indicator care arata mărimea unei economii luând în considerare şi mărimea populaţiei, cu înlăturarea diferențelor de preţuri dintre ţări. Mai pe scurt, este vorba de PIB împărţit la numărul de locuitori şi raportat la costul vieţii, notează Ziarul Financiar, citat de Mediafax.
La acest capitol, Romaânia şi Ungaria sunt la egalitate între ele (77% din media UE), dar şi cu Portugalia, depășind cu mult Grecia (68% din media UE). Portugalia şi Grecia fac parrte din zona euro şi ambele economii şi-au revenit cu greu din recesiunea în care le-a aruncat criza datoriilor suverane.
În Ungaria, ţinta de deficit pentru acest an este de aproape 4% din PIB, anul trecut indicatorul fiind de 6% din PIB. România, potrivit proiecţiilor guvernului, ar trebui să se îndrepte spre un deficit bugetar de 4,4% din PIB anul acesta, de la 5,7% din PIB, anul trecut.
Dar nici România şi nici Ungaria n-au dus-o atunci mai bine. Ambele au fost încolţite pe pieţele de finanţare din cauza deficitelor şi s-au salvat doar prin programe de asistenţă financiară de la FMI plătite, de asemenea, scump cu măsuri de austeritate draconice.
Cu toate acestea, salariul minim pe economie din Grecia este cu mult mai mare decât în România, trecând de 800 de euro pe lună (în ianuarie, potrivit Eurostat).
În România, salariul este de 606 euro pe lună, iar în Ungaria, de 578 euro pe lună. Portugalia stă şi mai bine, cu salariul minim la 886 euro pe lună.
După cum se vede, austeritatea a amputat ceva din economia greacă, care a fost lovită şi de colapsul turismului în timpul pandemiei. Însă Grecia a renăscut în alt fel, ajungând să ocupe un loc fruntaş acolo unde Ungaria şi România n-o vor putea întrece prea curând: la costurile de finanţare de pe pieţele internționale. Indicatorul tradiţional al acestora este yieldul, sau randamentul, obligaţiunilor suverane cu scadenta la 10 ani. Yieldul Greciei este în prezent, în plin ciclu de majorare a doâbanzilor de către Banca Centrală Europeană, de 4%, după ce în ultimele şase luni a atins un minim de 3,7%.
Pentru România, indicatorul este de 7,2%, iar pentru Ungaria de 8,4%. Cu cât este mai mare yieldul, cu atât este mai mare costul de finanţare şi cu atât este mai scumpă datoria.
Spre comparaţie, randamentul obligaţiunilor poloneze este de 5,8%, Polonia fiind cea mai mare şi stabilă economie din Europa de Est.
Prin urmare, Grecia, o economie mai mică, sau mai săracă în funcţie de GDP per capita raportat la paritatea puterii de cumpărare, se împrumută mai ieftin decât mai marile Romaânia şi Ungaria
În Ungaria, ţinta de deficit pentru acest an este de aproape 4% din PIB, anul trecut indicatorul fiind de 6% din PIB. România, potrivit proiecţiilor guvernului, ar trebui să se îndrepte spre un deficit bugetar de 4,4% din PIB anul acesta, de la 5,7% din PIB anul trecut.
Deficitele mari în vremuri de inflaţie creează şi mai multă inflaţie. Iar inflaţia erodează puterea de cumpărare şi alterează percepţia despre bunăstare. Nu degeaba în Ungaria presa care nu este controlată de guvern insistă şi pe faptul că acolo preţurile au ajuns mai mari decât la vecini sau în economii mai bogate.
Guvernul, în schimb, devenit dependent de cheltuielile electorale, dă vina pentru problemele ţării pe Comisia Europeană, pe război şi pe sancţiunile impuse de Occident Rusiei.
