Mai mulți inculpați au fost trimiși în judecată vineri, de procurorii DNA, în dosarul Complexului Multifuncțional Caraiman, un complex medical public, finanțat din bugetul Primăriei Sectorului 1. Prejudiciul calculat de procurori este de peste 17 milioane de lei.
DNA a anchetat două contracte de achiziție, despre care susțin că au fost atribuite nelegal, iar procedura de achiziție a fost fraudată. Una din achiziții a avut loc în pandemia COVID-19 și avea legătură cu fenomenul medical respectiv, potrivit G4media.ro.
Inculpații trimiși în judecată vineri sunt Iuliana Livia Gomes (directorul executiv al complexului la acea vreme), Monica Ghiță (șefa serviciului de Achiziții), Laura Nicoleta Apostol (consilier superior în cadrul complexului), Constantin Mărășescu (consilier juridic), administratorul firmei Minimed Solutions și societățile Minimed Solutions și Alias Prime.
Procurorii susțin că cele două contracte ce ar fi fost atribuite în mod nelegal priveau „Sistemul integrat de telemedicină” (achiziția de holtere EKG 12 canale, EKG 3 canale, achiziția de software dispecerat ambulanță), respectiv „Extinderea Sistemului integrat de telemedicină” (achiziția a 2.700 de holtere EKG 3 canale, precum și a 2 servere).
- În cazul primului contract, acesta ar fi fost atribuit societății comerciale în condiții de nelegalitate, întreaga procedură de achiziție publică fiind fraudată, deoarece documentația tehnică ar fi fost întocmită cu participarea indirectă a viitorului câștigător al procedurii, acesta furnizând specificațiile tehnice ale Sistemului, care aveau caractere ce restricționau concurența și care ar fi fost folosite, inițial, în întocmirea Referatului de necesitate, iar, ulterior, preluate în documentația de atribuire și în contractul de achiziții publice, sub formă de anexe.
- În al doilea contract, Complexul Multifuncțional Caraiman ar fi trebuit să achiziționeze 2.700 de holtere EKG 3 canale, precum și 2 servere, sub pretextul răspândirii la nivel național a infecției cu noul virus SARS-COV-2, în ciuda faptului că nu exista o documentație medicală, atestată de specialiști, care să ateste faptul că aceste holtere pot confirma sau nu suspiciunea de infectare cu virusul SARS-COV-2, așa cum în mod fals s-ar fi precizat în Referatul de necesitate al procedurii.
În cauză au fost dispuse măsuri asigurătorii asupra bunurilor mobile și imobile ce aparțin inculpaților.
