Europa și Statele Unite sunt în pragul celei mai importante decuplări conștiente în relațiile internaționale din ultimele decenii.
Din 1949, NATO a fost singura constantă în securitatea mondială. Inițial o alianță între Statele Unite, Canada și 10 țări din Europa de Vest, NATO a câștigat Războiul Rece și de atunci s-a extins pentru a include aproape toată Europa.
NATO a fost cea mai de succes grupare de securitate din istoria globală modernă.
De asemenea, NATO s-ar putea prăbuși până în 2025, subliniază Phillips Payson O’Brien, profesor de studii strategice la Universitatea St. Andrews din Scoția.
Cauza acestui colaps ar fi diferența profundă de perspective dintre aripa populistă a Partidului Republican – care este condusă de Donald Trump, dar acum reprezintă în mod clar majoritatea GOP (n.r. ‘Grand Old Party’, nume colocvial al partidului republican din SUA ce înseamnă ‘Vechiul Partid Măreț’) – și preocupările existențiale de securitate ale unei mari părți a Europei. Catalizatorul imediat al colapsului ar fi războiul din Ucraina. Atunci când fracțiunea dominantă din cadrul unuia dintre cele două partide politice majore americane nu poate vedea rostul în a ajuta o țară orientată spre democrație să lupte împotriva invadatorilor ruși, asta sugerează că centrul spectrului politic s-a mutat în moduri care vor face SUA un aliat mai puțin de încredere al Europei. Aceasta trebuie să fie pregătită în consecință.
Ultimele câteva săptămâni au dezvăluit că perspectiva pro-rusă și anti-NATO a lui Trump nu este doar un scurt interludiu în politica republicană; suspiciunea de implicare americană în sprijinirea Ucrainei este acum consensul inimii populiste a partidului. În timpul dezbaterii prezidențiale a GOP de săptămâna trecută, Ron DeSantis și Vivek Ramaswamy – cei doi candidați cei mai intenționați să apeleze la noua bază Trumpistă a partidului – au argumentat amândoi împotriva oferirii a mai mult ajutor Ucrainei.
Trump nu a luat parte la dezbatere, dar anterior a subestimat public interesul Americii pentru o victorie ucraineană și pare să favorizeze concesiile teritoriale ale Ucrainei către Rusia. El, DeSantis și Ramaswamy joacă toți cu aceiași alegători – care, sugerează sondajele, reprezintă aproximativ trei sferturi din electoratul republican.
Un alt punct de vedere este Heritage Foundation, un think tank conservator proeminent care a jucat un rol uriaș în cercurile politice ale GOP încă din anii Reagan.
Mai recent, oficialii Heritage au cerut oprirea ajutorului până când administrația Biden va elabora un plan pentru a pune capăt războiului – care este un obiectiv imposibil dacă Rusia nu este de acord. Demagogii din dreapta iau partea lui Putin și mai deschis. Tucker Carlson, de exemplu, într-un discurs din august la Budapesta, a susținut că părtinirea anti-creștină a motivat opoziția americană față de Rusia.
Sentimentul în creștere al dreptei americane împotriva sprijinirii Ucrainei reprezintă o provocare extraordinară pentru viitorul NATO.
Chiar dacă Joe Biden va câștiga realegerea, controlul republican al Camerei, al Senatului sau al ambelor ar putea slăbi substanțial sprijinul SUA pentru efortul ucrainean. Și dacă Trump sau unul dintre imitatorii săi câștigă președinția în noiembrie 2024, Europa s-ar putea găsi în fața unei noi administrații americane care va opri orice sprijin pentru Ucraina.
O astfel de mișcare ar face ca SUA să fie un obstacol în calea unei Europe libere și stabile pe termen lung. Ar diviza alianța atlantică, iar statele europene nu s-au pregătit pentru această posibilitate.
Realitatea este că, de mulți ani, Europa a susținut în mare parte SUA în chestiuni de securitate. Acest lucru a oferit beneficii reale SUA, prin consolidarea conducerii americane în cea mai importantă grupare strategică din lume, permițând în același timp statelor europene să cheltuiască mult mai puțin pentru apărare decât ar fi trebui altfel. Asta înseamnă, de asemenea, că Europa, pe cont propriu, nu are lărgimea și profunzimea capacităților militare ale SUA.
Ceea ce trebuie să confrunte liderii din Europa, pe măsură ce o poziție pro-Rusia și anti-Ucraina se solidifică în Partidul Republican, este perspectiva de a trebui să facă cea mai mare parte a sarcinilor grele pentru a ajuta Ucraina să câștige războiul.
Dacă Statele Unite pur și simplu abandonează Ucraina peste un an și jumătate, nu există nicio modalitate ca Europa să compenseze pierderea ajutorului.
Dar dacă Europa nu reușește să se angajeze în curând într-un plan colectiv de producție militară unificată, țările din vest și sud care se simt mai puțin amenințate de agresiunea rusă ar putea fi înclinate să urmeze conducerea unei noi administrații americane care se dă înapoi de Ucraina și încearcă să încheie un acord cu Rusia. Rezultatul ar putea fi, în cel mai bun caz, o moștenire de amărăciune și neîncredere și, în cel mai rău caz, o fracturare permanentă a cooperării europene.
Dacă europenii nu încep să planifice pentru cel mai rău scenariu, nu vor avea pe nimeni pe care să învinuiască în afară de ei înșiși.
sursă: moderndiplomacy.eu, preluat[ de Solid News.
