Începând cu anul 1985, specialiştii în astronomie au observat că Soarele şi-a intensificat inexplicabil activitatea, atât în frecvenţă cât şi în intensitate. Oamenii de ştiinţă au anunţat că peste doi sau trei ani Terra va fi lovită de o furtună solară cu puterea a 100 de milioane de bombe cu hidrogen.
Conform astronomiei clasice, activitateas solară se derulează pe parcursul unor cicluri ce au durata de 11 ani. Astfel, după un an cu acitivtate solară maximă, cu erupţii violente, urmează 10 ani cu activitate minimă, după care se repetă anul maxim şi tot aşa…
”Începând cu anul 1985 încoace, specialiştii în fizica Soarelui au constatat că ciclurile sale, care au fost observate timp de sute de ani, nu mai sunt valabile: astrul şi-a schimbat radical modul de manifestare. Furtunile solare au crescut permanent în frecvenţă şi intensitate”, a spus gen. dr. Emil Străinu.
În iulie 1996, de exemplu, deşi ne aflam într-un minim solar, au avut loc o serie de erupţii foarte puternice. În a doua jumătate a anului 1997 activitatea solară a fost deosebit de mare. Apoi, în perioada aprilie – mai 1998, Soarele a fost, din nou, foarte activ. La 14 iulie 2000, a avut loc o erupţie solară masivă. În 4 noiembrie 2003 s-a observat cea mai strălucitoare explozie solară înregistrată vreodată. În 5 decembrie 2006, an cu minim solar, a avut loc una din cele maim puternice erupţii din ultimii ani.
Foarte violente au fost şi furtunile solare din anii următori. Pe scurt, emisiile de radiaţii solare au crescut în intensitatea cu 300%, iar anii cu activitate solară minimă de acum sunt la fel de periculoşi ca anii cu activitate maximă de la mijlocul secolului trecut.
Specialiştii de la NASA au avertizat că în scurt timp am putea asista la un lanţ de explozii solare nemaintâlnită de la sfârşitul ultimei glaciaţiuni, adică de acum 10.000 de ani – când au pierit mai multe specii de plante şi animale. Se preconizează că furtunile solare din 2012 – 2013 vor avea forta a 100 de milioane de bombe cu hidrogen. Menţionăm că o singură bombă cu hidrogen de putere medie (10 kilotone TNT) rade tot într-un cerc cu raza de 2 kilometri.
Se topesc gheţarii
Statisticile spun că furtunile solare au determinat mai multe modificări la nivelul pământului, cea mai periculoasă fiind topirea calotei glaciare:
– Procesul de topire şi desprindere a gheţarilor din calotetele polare şi din Groenlanda s-a intensificat în mod dramatic, urmarea fiind creşterea nivelului măsurabil al mărilor şi oceanelor lumii, precum şi modificarea întregii clime.
– A crescut riscul seimic şi cel al erupţiilor vulcanice, din cauza interferenţei proceselor ce au loc în Soare cu plăcile tectonice şi magma terestră.
– Specialiştii au observat o schimbare semnificativă în migraţia păsărilor şi în dispunerea faunei marine, aspect care dă peste cap funcţionarea tuturor ecosistemelor terestre.
– Din punct de vedere medical, au crescut numărul de atacuri cerebrale şi al infarctului miocardice şial cazurilro de cancer de piele.
– ”Este de aşteptat ca în perioada 2010 – 2013 activitatea solară deosebit de intensă să producă, din ce în ce mai des, defecţiuni şi dearanjamente în reţelele de transmisie a energiei electrice, sistemelor de transmisie prin sateliţi şi a legăturiler de radiocomunicaţii”, a explicat gen.dr. Dumitru Dorin Prunariu.
S-au înregistrat aurore boreale şi în România
Se ştie că în timpul anilor de activitate solară maximă interferenţa radiaţiei şi a câmpului magnetic terestru de la Poli crează fenomenul cunoscut sub numele de auroră polară boreală (la Polul Nord) şi australă (la Polul Sud).
În mod excepţional aurorele apar şi pe teritoriul României, aşa cum au fost văzute în zona Ceahlăului, a munţilor Bucegi, şi a Masivlului Retezat.
”O caracteristică importantă a aurorelor observate în România este că acestea se formează nu numai datorită activităţii solare intense ci şi a unor schimburi energetice deosebit de intense între pământ şi atmosferă. Trebuie să ne aşteptăm ca în următorii ani aurorele să devină ceva obişnuit pe teritoriul ţării noastre şi să asităm la creşterea numărului şi amplorii fenomenelor meteo extreme”, ne-a spus gen. dr. Emil Străiunu.
